România a intrat într-o perioadă nefericită. În ultimii ani statul și-a majorat de mai multe ori cheltuielile dar fără a exista o corelație între starea economiei și creșterea cheltuielilor statului. Dacă economia creștea iar statul își creștea și el cheltuielile în mod procentual, efectul inflației ar fi fost unul redus.
Care este rolul banilor în economie?
Rolul banilor într-o economie este acela de a putea asigura un mijloc de schimb între actorii economici.
Astăzi banii au în ei doar încrederea cetățenilor că de acei bani poți cumpăra ceva. Banii nu mai au în spate rezerve de aur sau arginte sau alte bunuri prețioase.
Care este rolul Băncii Naționale a României
Banii sunt generați de Banca Națională a României. Rolul principal al Băncii Naționale a României este ca prin nivelul masei monetare să țină sub control nivelul prețurilor. O cantitatea prea mare de masă monetară față de nevoile reale de schimb din piață ar genera în mod automat inflație, adică o creștere a prețurilor.
Reglajul masei monetare și dependența nivelului prețurilo de acest lucru reprezintă o acțiune fină care se face din aproape în aproape. Nu există o formulă matematică care să țină cont de toate necunoscutele de pe piață și care să ofere în mod automat un răspuns la această întrebare.
Tocmai de aceea BNR crește masa monetară acordând credite atunci când economia cere acest lucru, pentru a nu se bloca activitățile economice reale. Atunci când prețurile încep să crească masa monetară sau accesul la masa monetară suplimentară este restrâns. Acest lucru se face prin creșterea dobânzii de referință, adică se restrânge accesul la credit, actorii economici își restrâng nevoia de creditare.
Pentru a putea asigura nivelul prețurilor dar și un curs de schimb stabil BNC leagă moneda națională de alte monede importante ale lumii și de AUR. Tocmai de aceea din rezerva BNR fac parte sume impresionante din valute cu o valoare deosebită, cum ar fi: euro sau dolar. Rezerva BNR de valută depășește de vreo 10 ori valoare rezervei în AUR.
Această rezervă este utilizată pentru a se asigura stabilitatea monedei naționale și ea este astfel legată de o economie cu mult mai stabilă, în cazul de față de economia europeană.
Când apare inflația
Într-o piață în care cererea și oferta nu se modifică nevoia de bani suplimentari nu ar trebui să existe.
Cu toate acestea tehnica evoluează și atunci o economie poate produce din ce în ce mai mult, lucru care duce automat la o nevoie suplimentară de masă monetară. Dacă economia ar crește real dar masa monetară nu ar crește atunci am ajunge să avem prețuri mai mici, adică banii ar valora mai mult, de asemenea o situație care nu este de dorit.
Există numeroase situații însă în care oferta nu crește în raport cu cererea și cu toate acestea masa monetară crește. Cum nu apar nevoi suplimentare acești bani fără acoperire ajung în cele din urmă să se stingă în prețuri mai mari pentru bunurile existente pe piață.
În general o economie nu poate cunoaște modificări profunde pe termen scurt. Există o anumită inerție a activităților economice care face ca nevoie de bani să nu se modifice de astăzi pe mâine. Puterea unei economii este direct proporțională cu numărul de cetățeni, direct proporțională cu capacitățile de producție existente, direct proporțională cu resursele de care dispune, direct proporțional cu nivelul de tehnologie înglobat. Nici unul din acești parametri nu se poate modifica brusc, poate prin excepție identificarea unor resurse suplimentare de care nu se știa.
Având în vedere cele de mai sus, dacă în general o creștere economică sustenabilă ar fi undeva la 1-5% și creșterea de masă monetară ar trebui să urmeze acest nivel.
Statul este principalul factor care generează inflația din România
În România inflația este generată de către statul român în cea mai mare parte.
Cum am spus dacă se crește masa monetară ca urmare a creșterii cererii dar și a ofertei, atunci nu ar exista inflația ci doar nevoia unui mijloc de schimb.
Cu toate acestea în România nu creșterea economică generează creșterea de masă monetară ci statul român.
În fiecare an, dar accentuat în ultimii 4 ani, statul român și-a crescut cheltuielile birocratice. Acestea sunt direct legate și de numărul de angajați dar și de nivelul de salarizare. Cu toate acestea economia țării nu a crescut procentual cu creșterea cheltuielilor bugetare, motiv pentru care a apărut un deficit față de ceea ce se poate colecta de la agenții economici.
Așa s-a ajuns în situația în care statul român, anual, să solicite sume suplimentare de bani dar care nu au o acoperire reală. Aceste sume vin sub forma unor credite, dar care sunt acoperite indirect de către BNR prin emiterea de masă monetară. Statul român se împrumută de pe piață, pe piață nu mai sunt bani, așa că BNR împrumută băncile comerciale și acestea cumpără mai departe titluri de stat.
Dacă s-ar întâmpla acest lucru o singură dată ar fi fost bine, însă în ultimii ani aceste împrumuturi au început să devină regula iar partidele s-au obișnuit în realitate să facă o impozitare prin inflație.
În mod prost masa monetară suplimentară nu se duce în economia reală, în producție și servicii
Politica PSD și PNL este una catastrofală. Aceștia iau bani de la BNR și îi duc direct în cheltuielile publice, adică nu generează o creștere a producției sau a nevoii reale de servicii.
Mare parte din acești bani se duc pe produse de consum care provin în cea mai mare parte a lor din importuri, deci se face o presiune suplimentară și pe datoria statului român- publică și privată.
În mod normal statul ar trebui să gândească o creștere a masei monetare dar ducând banii în producție și prin schimburile economice realizate între actorii reali să aducă la bugetul de stat bani.
Spre exemplu dacă statul român ar avea nevoie de 1 miliard de euro suplimentar la bugetul de stat, el ar trebui să ducă în zona de producție și servicii aproximativ 3 miliarde de euro și indirect să obțină banii.
Nu poate exista un stat fără o economie programată. Toate economiile serioase ale lumii sunt programate.
Așa se face că este important să identifici care sunt nevoile reale ale populației, pe ce ar fi populația dispusă să dea banii. Apoi faci programe prin care acele ramuri să fie finanțate pentru a se dezvolta. Dacă sunt produse care merg foarte bine și la export atunci este bine și acele ramuri ale economiei să fie ajutate cu credite ieftine sau chiar ajutor de stat.
Ducând banii în economia reală, în producție și în servicii, atunci cu siguranță creșterea de masă monetară ar duce la dezvoltarea economică și nu la inflație.
PSD și PNL taie pensiile și salariile în fiecare an
În realitate PSD și PNL duc o politică catastrofală prin care taie pensiile și salariile în fiecare an. Acest lucru se face prin devalorizarea monedei, adică cumperi mai puțin cu aceeași sumă de bani.
Este vorba despre o impozitare prin inflație.
Pentru ca românii să nu înțeleagă că le dispar pur și simplu banii din conturi, că statul le bagă mâna în buzunar, se generează bani fără acoperire.
Viteza de rotație a banilor în economia României a scăzut în mod constant datorită birocrației
În România banii mai mult stau decât lucrează. Marile investiții nu se pot desfășura cu rapiditate datorită birocrației.
Statul ar fi trebuit să aibă o modalitate de a identifica locurile în care banii sunt blocați și să grăbească acele procese.
