Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când datoria publică trece de 50% din produsul intern brut, de la sub 40% în timpul Guvernului Dăncilă şi sub 20% în timpul Guvernului Tăriceanu. Guvernul Cîţu, prin Ministerul Finanţelor, condus de liberalul Alexandru Nazare, a împrumutat miercuri 3,5 miliarde de euro de pe pieţele externe.
Chiar dacă Mugur Isărescu afirma în conferinţa de miercuri că „o creştere până la 60% din PIB nu ar trebui să pună probleme majore”, aceeaşi lege a resaponsabilităţii fiscal-bugetare prevede ca după depăşirea unui deficit de 55% din PIB, lucru posibil în scurt timp, ţinând cont de ritmul contractării datoriei, Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public.
Chiar dacă însuşi preşedintele Iohannis dădea asigurări că lecţii crizei din urmă cu 10 ani a fost învăţată şi nu se va mai recurge la măsuri de austeriate, aceste măsuri obligatorii de reducere a deficitului bugetar sunt din categoria austerităţii. Lor li se adaugă alte măsuri, menţionate şi de guvernatorul BNR, cum ar fi creşterea veniturilor bugetare, disciplina mai strictă a cheltuielilor şi evitarea tuturor excepţiilor la încasările bugetare.
Toate acestea, desigur, în situaţia în care Guvernul reuşeşte să ţină datoria publică sub 60% din PIB, depăşirea acestui prag menționat în Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive duce la orice măsuri mai dure pentru ca datoria publică să se reducă cu o rată medie de 5% pe an, cum este prevăzut la art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.467/1997, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011.
