Scena publică românească devine, pe zi ce trece, tot mai sufocată de corectitudinea politică și de o cenzură tacită care își întinde tentaculele până în cele mai personale opinii ale cetățenilor. Cazul Călin Georgescu, anchetat de autorități pentru un citat rostit cu ani în urmă, a stârnit reacții puternice din partea unor voci cunoscute, printre care și artistul Dan Bittman.
„Anchetat pentru un citat. Mi-e și frică să spun o părere”
Dan Bittman, cunoscut nu doar pentru activitatea sa muzicală, ci și pentru luările de poziție incomode în spațiul public, a reacționat dur la vestea că fostul oficial ONU, Călin Georgescu, este anchetat pentru afirmații considerate „problematice”. Artistul atrage atenția asupra unui fenomen periculos care se răspândește cu rapiditate în România: incriminarea opiniei.
„Ajungem într-o zonă în care orice cuvânt greșit interpretat te poate trimite în fața unei comisii sau chiar a unei instanțe. Anchetat pentru un citat! Unde trăim? Într-un stat democratic sau într-un lagăr ideologic?”, a declarat Bittman într-o intervenție recentă.
Un precedent periculos
În centrul scandalului se află o declarație a lui Georgescu, rostită într-un context istoric sensibil. Fără a promova ura sau violența, afirmația a fost preluată și interpretată ca o formă de glorificare a unei perioade controversate. Autoritățile au considerat că este vorba de o „apologie a extremismului”, declanșând o anchetă.
Această decizie deschide ușa unui precedent extrem de periculos: acela în care o părere, o referire istorică sau un citat rostit într-un cadru larg devine temei pentru anchetă penală. Mai grav, devine un avertisment pentru toți cei care încă mai îndrăznesc să gândească diferit.
O societate în care frica înlocuiește dialogul
„Mi-e frică să mai spun ce gândesc”, spune Bittman – și nu este singurul. Mulți cetățeni, intelectuali, jurnaliști, artiști sau simpli utilizatori de rețele sociale simt această teamă. Nu de autorități în sine, ci de climatul de teroare morală în care o opinie nealiniată „narațiunii oficiale” poate duce la stigmatizare, suspendarea conturilor, pierderea locului de muncă sau anchetă judiciară.
În loc să încurajăm gândirea critică, dezbaterea și educația istorică, preferăm să băgăm sub preș orice subiect sensibil și să-i demonizăm pe cei care au curajul să-l atingă.
Cazul Călin Georgescu și reacția lui Dan Bittman trebuie văzute ca un semnal de alarmă. Nu despre ce s-a spus este vorba, ci despre libertatea de a spune. Iar într-o societate în care libertatea de opinie este limitată de frică, anchete sau indexări ideologice, democrația se transformă într-o iluzie controlată.
Nu este vorba despre simpatii sau antipatii personale. Este vorba despre dreptul fiecărui român de a avea o voce – chiar și atunci când vocea lui nu este în acord cu „linia oficială”.
