Trei noi judecători controversați și-au depus astăzi jurământul la Palatul Cotroceni, într-un moment în care Curtea Constituțională a României (CCR) își pierde tot mai vizibil credibilitatea profesională și independența. Mihai Busuioc (susținut de PSD), Asztalos Csaba (UDMR) și Dacian Dragoș (propunerea președintelui Nicușor Dan) intră în mandatul de 9 ani într-o instituție care ar trebui să fie garantul supremației Constituției – dar care, în practică, devine tot mai mult o anexă a jocurilor politice.
Busuioc: omul sistemului, fără carieră juridică reală
Numirea lui Mihai Busuioc a fost un semnal de alarmă pentru orice jurist onest. Fost secretar general al Guvernului în epoca Dragnea și președinte al Curții de Conturi, Busuioc a fost validat de Senat în ciuda contestațiilor privind lipsa celor 18 ani de activitate juridică prevăzuți de lege. De altfel, la audierile din Parlament, a citit sec din CV, evitând orice răspuns pe fond. Nu a pledat în instanță, nu are o carieră academică, nu a publicat lucrări relevante – dar a fost un funcționar de încredere pentru rețelele de putere din administrație.
Declarația sa de avere îl arată în schimb ca pe un personaj influent: venituri de 339.000 lei în 2023, conturi în valută, apartamente și terenuri, o soție notar cu venituri de peste 600.000 lei. Niciun indiciu că ar fi vreodată pus la îndoială sistemul care l-a propulsat. Iar acum, va decide ce este sau nu constituțional în România.
Asztalos Csaba: de la CNCD, direct la CCR
Al doilea nume controversat este Asztalos Csaba, fost președinte al Consiliului pentru Combaterea Discriminării timp de 17 ani. Propus de UDMR, Asztalos a fost acuzat de-a lungul timpului că ar promova o agendă contrară intereselor naționale – acuzații alimentate de declarațiile sale privind autonomia Ținutului Secuiesc. Chiar dacă a negat totul și a reiterat că are doar cetățenie română, contextul politic din care provine și cariera sa îndelungată într-o instituție percepută ca politizată ridică semne de întrebare.
Asztalos are studii solide – doctor în drept internațional, master în Irlanda – dar lipsa de experiență în domeniul contenciosului constituțional și rolul său decorativ în litigiile fundamentale din spațiul public nu îl recomandă pentru rolul de garant al Constituției.
Dacian Dragoș: un profesor apreciat, dar lipsit de anvergură publică
Președintele Nicușor Dan a mizat pe imaginea curată a lui Dacian Dragoș, profesor universitar clujean, pentru a susține ideea unui CCR independent. Dragoș are o carieră academică serioasă în drept administrativ și achiziții publice, a fost implicat în elaborarea Codului Administrativ și a colaborat cu instituții internaționale. Cu toate acestea, nu are experiență judiciară, iar contribuția sa la dezbaterile constituționale ale ultimului deceniu a fost aproape inexistentă. O numire mai mult simbolică decât substanțială.
CCR, capturată: profesioniștii pleacă, obedienții rămân
Problema majoră nu este doar cine intră în CCR, ci și cine iese. Judecători cu expertiză reală în drept constituțional sunt înlocuiți cu oameni loiali politic sau complet lipsiți de experiență. La această oră, CCR este formată din:
- fosta consilieră personală a unui premier,
- doi foști miniștri,
- un fost președinte al Curții de Conturi,
- un activist de la CNCD,
- un profesor universitar fără activitate în contencios.
Avem o curte constituțională fără constituționaliști.
Deprofesionalizarea e completă. Și periculoasă
Transformarea CCR într-un club al obedienței politice înseamnă sfârșitul unei instituții esențiale într-o democrație. Deciziile CCR au un impact uriaș: pot anula legi, pot rescrie alegeri, pot schimba direcția unei țări. Când aceste decizii sunt luate de persoane numite politic, fără expertiză solidă, fără carieră juridică verificabilă, și fără presiune publică pentru performanță, România intră într-o zonă gri a legalității.
În absența profesionalismului, Constituția devine o simplă hârtie interpretabilă după interes. Iar într-o astfel de țară, drepturile fundamentale sunt doar niște iluzii fragile.
