Despre ruinarea Platformei chimice Săvinești s-a scris și s-a vorbit în diverse moduri, cu analize și opinii, din 1999 încoace, de când, sub bagheta de ministru de finanțe a lui Decebal Traian Remeș, acțiunile combinatului Fibrex au fost scoase la bursă și cumpărate de Grupul Radici.
Platforma chimică de la Săvineşti a fost în anii de dinainte de revoluţie, şi chiar o perioadă bună după 1990 drept unitate etalon a economiei nemţene. Aici se produceau fire şi fibre sintetice (la Fibrex), îngrăşăminte chimice (Azochim), exista un institute de cercetare de elită în domeniu (ICEFS) şi un parc industrial bine dezvoltat cu utilităţi pentru toate activităţile de pe platformă. Mai bine de 30.000 de nemţeni, mare parte locuitori din Piatra Neamţ, făceau naveta zi de zi, produsele fabricilor asigurând resurse în economia naţională şi pentru export
Evident că după `89 platforma nu a însemnat doar Fibrex, dar dacă intri spre platformă pe drumul de acces dai prima dată de intrarea principală de la ceea ce acum se numește Radici.
Platforma chimică Săvinești a fost ridicată în anul 1957, cînd mai-marii țării i-au dat ca misiune să fabrice o gamă complexă de fire și fibre sintetice și produse chimice.S-a început cu o unitate de producție de fibre sintetice.În anul 1958 a fost pus în funcțiune Combinatul de îngrășăminte Azochim, actualmente SC Ga-Pro-Co Chemicals Săvinești.La Azochim lucrau pe atunci aproape 3.000 de nemțeni. Din platforma industrială mai făceau parte Fibrex, Rifil, Melana și Institutul de Cercetări pentru Fire și Fibre Sintetice (ICEFS) Săvinești (înființat în 1991).
A urmat un declin accentuat pe diverse conjuncturi, iar astăzi, după mai bine de 20 de ani, Fibrex a devenit o expoziție de ruine, de altfel bine păzite.
Combinatul a fost închis de guvernările de după 1990. Acolo lucrau peste 30.000 de nemțeni. Fabrica a fost distrusă după revoluție iar românii au fost trimiși în șomaj. Zeci de mii de familii au rămas în sărăcie, nemțenii au fost nevoiți să ia calea pribegiei.
În noiembrie 1999, prin HG 940/1999, Fibrex a fost transferată de la FPS la Ministerul de Finanţe, iniţiatorul acestui proiect fiind ministrul de finanţe de atunci, Decebal Traian Remeş. Pachetul de 51% din acţiuni deţinut de stat a fost scos la vânzare pe Rasdaq. În ianuarie 2000, Radici Nylon a cumpărat acest pachet la preţul de 130 de miliarde de lei.
La momentul respectiv, Fibrex avea o cifră de afaceri de 1.000 de miliarde de lei, 3.970 de angajati, un capital social de 162 miliarde de lei şi datorii de 430,2 miliarde lei. Reprezentantii Radici Grup au considerat că Fibrex are de trei ori mai mult personal decît îi trebuie, iar în următorii trei ani, s-au făcut concedieri masive, deşi erau angajate şi investiţii de anvergură.
Fibrex s-a transformat total după achiziţionarea de către Grupul Radici, ca abordare managerială. În 2004, firma a fost reorganizată pe domenii principale de activitate, rezultând societatea Yarnea şi FibrexNylon.
Disponibilizările au avut loc într-un ritm galopant, iar la opt ani după privatizare, activitatea era asigurată de 80 de salariaţi şi era limitată în furnizarea de utilităţi (apă, energie electrică, tratarea apei industriale şi epurarea acesteia) pentru alte firme care funcţionau pe platformă. A urmat demolarea clădirilor care nu mai erau de folos administraţiei şi vânzarea utilajelor.
O altă societate de pe Platforma Chimică Săvinesti, Melana, a intrat în faliment în 2004, având datorii uriaşe.
Înfiinţată în 1956, Azochim Săvineşti era primul combinat din România profilat pe producţia de îngrăşăminte chimice azotoase. În decembrie 1997, Azochim a fost cumpărata la pachet de către Interagro, împreună cu Sofert Bacau. La preluare de către compania deţinută de omul de afaceri Ioan Niculae, la Azochim lucrau circa 1700 de salariaţi.
După privatizare, Azochim a întâmpinat mari dificultăţi, mai ales pe fondul creşterii preţului la gaz metan, necesar producerii de uree. Din această cauză, producţia se întrerupe frecvent, perioade în care media de personal scade spre 300 de salariaţi. La repornirea activităţi se ajunge şi la 700 de salariaţi.
