Deficit fiscal la limita colapsului
- În 2024, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE, de aproximativ 9,3% din PIB.
- Previziunile Comisiei Europene și ale agențiilor de rating indică o revenire modestă: deficitul se va reduce la ~8,6% în 2025, dar rămâne mult peste ținta de 7%.
- Avertismentele agențiilor, precum Fitch și Scope, arată că România poate pierde statutul de țară cu rating investițional dacă nu aplică reforme fiscale drastice.
2. Inflație persistentă și presiuni asupra consumatorilor
- Inflația se menține ridicată, la aproximativ 5–5,6%, cu tendință de scădere lentă spre 4–4,5% în 2025–2026.
- Creșterea accelerată a prețurilor la energie și alimente afectează dramatic puterea de cumpărare a populației – ceea ce a generat chiar proteste și boicoturi în retail în regiune.
3. Creștere economică slabă, investiții stagnante
- Economia a încetinit semnificativ: doar +0,9% în 2024 și estimări modeste de 1,5–3% pentru 2025–2026, față de potențialul de 3–4%
- Investițiile private s-au prăbușit, iar deficitul comercial s-a agravat, cu tradițională dependență de importurile de tehnologie și energie .
4. Datoria externă – aproape 210 miliarde euro
- La finalul lui aprilie 2025, datoria externă totală a României a atins 209 miliarde euro, în creștere față de 155 miliarde la finele lui 2024
- În absența ameliorării deficitului și în contextul unui leu fragil, România riscă escaladarea costurilor de finanțare și pierderea încrederii investitorilor.
5. Instabilitate politică — agravant al crizei
- Alegerile recente au generat volatilitate: devalorizări ale leului, scăderi ale rezervelor valutare (−6,75 miliarde euro în mai), și presiuni asupra agențiilor de rating
- Șansele pentru alegeri anticipate sunt discutate, însă situația politică incertă generează reticență în mediul de afaceri și piețe.
Concluzie: cale spre stagnare economică
România stă, momentan, într-un teren minat: ridicat deficit bugetar, inflație persistentă, creștere economică stagnată și datorie externă uriașă, toate în contextul unei instabilități politice accentuate.
Fără reforme fiscale ferme (inclusiv creșteri de taxe inevitabile) și măsuri de stimulare a investițiilor private, România riscă să piardă statutul de țară investițională, să sufere recesiuni locale și să devină vulnerabilă la șocuri externe – alimentând astfel nemulțumiri sociale și boicoturi, așa cum s-a observat deja în retail.
