Inflaţia a ajuns la 13,8% deoarece avem costuri mai mari cu combustibilii, cu gazele, cu transportul, la care se adaugă problemele din lanţurile de aprovizionare, care s-au văzut în costurile cu produsele agroalimentare, afirmă Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie la Banca Naţională a României (BNR). Potrivit acestuia, „inflaţia se hrăneşte cu inflaţie” şi dacă este scăpată de sub control, va veni o recesiune şi mai mare.
Impetum Group a organizat luni, 23 mai 2022, o dezbatere din demersul CONFIDEX, intitulată „Dintr-o criză în alta: pandemie, război, inflaţie. Ce urmează?”.
„Banca Naţională a României a avut printre cele mai ortodoxe măsuri, nu a exagerat. Dacă ne uităm cât a printat Trezoreria Americii, cât a printat Banca Centrală Europeană, câte titluri de stat au cumpărat băncile centrale în lume, România a cumpărat, spre exemplu, de zece ori mai puţin ca procent din PIB decât Polonia. Dobânzile: România nu a mers la dobânzi zero sau negative”, a spus Cristian Popa, în cadrul dezbaterii.
În opinia sa, inflaţia e „o boală, o taxă parşivă”.
„În lupta cu această boală, pot fi şi efecte secundare ale creşterii dobânzilor. În România, noi sperăm să găsim acea cale de mijloc. Însă ţinta este să stârpeşti boala. Inflaţia se hrăneşte cu inflaţie. Dacă o scapi de sub control, vei avea o recesiune şi mai mare. Ai de ales între ceva rău şi ceva relativ mai puţin rău”, a declarat Cristian Popa.
El spune că inflaţia a ajuns la 13,8% deoarece avem costuri mai mari cu combustibilii, cu gazele, cu transportul, la care se adaugă problemele din lanţurile de aprovizionare, care s-au văzut în costurile cu produsele agroalimentare.
„Această rată de transmisie este rapida şi puternica, este mai mare decât ne aşteptam, aproape la fel de puternică cu rata de transmisie a cursului. E bine că nu avem inflaţie şi din canalul cursului de schimb. Prin natura lor, băncile centrale sunt mereu la mijloc: între importatori şi exportatori, între creditori şi debitori. Chiar şi cu această stabilitate relativă ridicata a cursului, oamenii tot s-au panicat, s-au dus la casele de schimb şi au cumpărat euro cu 5,3, cu 5,9 lei. Cum ar fi fost dacă mai aveam şi o depreciere a cursului oficial? Ce s-ar fi întâmplat? Oamenii s-au speriat, s-au dus să cumpere combustibil, să cumpere ulei, s-au speriat că nu mai sunt bancnote de valuta. Bancnotele normal că vin, le face Banca Centrală Europeană, doar că durează 24-48 de ore până vine avionul. S-au panicat chiar şi aşa. Problema este ca aceste panici creează anticipaţii inflaţioniste, creează inflaţie, si fac rău tuturor, de aici şi apelul Guvernatorului la calm”, a adăugat Popa.
Sinteza rezultatelor studiului CONFIDEX S1 2022
Potrivit rezultatelor studiului CONFIDEX S1 2022, publicate de Impetum Group, managerii români sunt mult mai încrezători în viitor, deşi presiunea noilor crize este resimţită de cei mai mulţi dintre ei. 76% consideră că vor fi afectaţi într-o mare măsură de războiul din Ucraina, agricultura şi industria sunt sectoarele unde a scăzut starea de spirit a managerilor, însă indicele de încredere în economie este mai ridicat decât în perioada de debut a pandemiei.
Indicele CONFIDEX creşte la cea mai mare valoare măsurată, 47.8, fapt care indică în mod clar că mediul de business previzionează o dinamică pozitivă, o creştere ponderată, dar una care să consolideze companiile încercate de criza pandemică. Creşterea indiceluli este una generală, dar e mai mare în sectorul transporturilor (+9.7 puncte) şi al serviciilor (+7.6) şi mai ponderată în celelalte (de la +5.4, la +5.9) din cauza apariţiei noilor crize şi a impactului războiului din Ucraina.
Managerii estimează că starea companiei lor este peste media sectorului de activitate şi chiar a economiei româneşti şi europene. Circa 11% dintre manageri consideră că economia naţională s-a îmbunătăţit în ultimul an. Însă 27% consideră că situaţia propriei companii s-a îmbunătăţit şi 19%, că sectorul de activitate s-a îmbunătăţit. Circa două treimi dintre manageri consideră că economia globală şi cea europeană se vor înrăutăţi în următorul an. 71% consideră acelaşi lucru şi despre economia naţională.
Viitorul pare a fi marcat de criza materiilor prime (86%) şi cea energetică (78%), ce vor creşte costurile de producţie şi vor conduce spre o inflaţie accentuată (93%). De asemenea, 40% dintre manageri consideră că PIB-ul va scădea, deci ne îndreptăm spre recesiune.
În perioada următoare sunt prioritare, în opinia managerilor, creşterea vânzărilor (49%) şi retenţia de personal (41%). În continuare, două treimi dintre manageri optează pentru creşterea productivităţii, iar 73% ar prefera explorarea de noi pieţe. Domeniul servicii este mai aproape de această opţiune (78%), în timp ce managerii din agricultură preferă într-o mai mare proporţie să se concentreze pe portofoliul actual de clienţi (47%).
