De la activism civic la influență politică
Fostul ministru al Transporturilor și actual candidat USR la Primăria Capitalei, Cătălin Drulă, este vizat de mai multe acuzații publice privind posibile conflicte de interese și legături neclare între Ministerul Transporturilor și Asociația Pro Infrastructură, un ONG care s-a remarcat în ultimii ani prin monitorizarea proiectelor de autostrăzi și drumuri.
Mai multe surse din industria construcțiilor susțin că, în perioada mandatului lui Drulă, ONG-ul ar fi avut o influență neoficială asupra derulării unor proiecte și a comunicării publice privind stadiul lucrărilor. Oficial, Asociația a negat orice implicare financiară sau contractuală cu statul.
Rolul ONG-ului: transparență sau pârghie de influență?
Asociația Pro Infrastructură a fost fondată ca o inițiativă civică menită să crească transparența în investițiile publice din domeniul infrastructurii.
După numirea lui Drulă în funcția de ministru, asociația a devenit însă un actor constant în comunicarea oficială a proiectelor mari, publicând imagini din dronă, rapoarte și analize tehnice preluate adesea de minister și mass-media.
Criticii spun că această colaborare strânsă ar fi putut duce la un conflict de interese, prin care un ONG „independent” devenea practic parte din mecanismul de validare a lucrărilor finanțate de stat.
„Corupția 2.0” – o nouă formă de dependență între stat și ONG-uri
Mai mulți observatori din mediul politic vorbesc despre un fenomen mai amplu, descris ca o „corupție rafinată” – în care influența nu se mai obține prin comisioane directe, ci prin relații instituționalizate între ONG-uri și administrație, mascate de concepte precum „transparență” sau „expertiză civică”.
În acest context, numele lui Cătălin Drulă este adesea invocat ca exemplu de „simbol al noii birocrații morale” – o generație de lideri care vorbesc despre reformă și integritate, dar sunt acuzați că au creat sisteme paralele de putere în spatele aparenței de civism.
Reacția părților vizate
Cătălin Drulă nu a fost acuzat oficial de nicio instituție anticorupție. Contactat anterior pe teme similare, el a declarat că „nu există nicio legătură financiară între minister și Pro Infrastructură”, iar toate colaborările au fost „bazate exclusiv pe date publice și monitorizări independente”.
Reprezentanții asociației au reiterat că „toate activitățile sunt voluntare și transparente”.
Până în acest moment, nu există anchete oficiale care să confirme acuzațiile vehiculate în spațiul public.
Între civism și interes politic
Cazul „Pro Infrastructură” ilustrează una dintre dilemele majore ale administrației moderne: unde se termină activismul civic și unde începe influența politică.
Chiar și fără dovezi directe de corupție, scandalul arată cum granițele dintre ONG-uri, partide și instituții devin tot mai fragile într-un sistem unde transparența poate fi, uneori, doar o nouă formă de control.
