Reforma pensiilor speciale, amânată încă o dată

România riscă penalizări dacă nu respectă termenul-limită din PNRR: 28 noiembrie 2025

Guvernul vorbește, Comisia Europeană așteaptă rezultate

La aproape patru ani de la angajamentul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România nu are încă o formă clară și asumată a reformei pensiilor speciale. Termenul-limită? 28 noiembrie 2025, avertizează Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Deși subiectul este arzător, iar presiunile europene cresc, ministrul a recunoscut că discuțiile cu Bruxelles-ul sunt încă vagi. „Nu am discutat partea aceasta legată de reforme și de jaloane, m-am concentrat pe investiții”, a spus Pîslaru în fața presei. Cu alte cuvinte, România își asumă o reformă pe care nu o negociază, nu o finalizează și, aparent, nici nu o prioritizează.

Guvernul se încurcă în promisiuni: „Există o propunere… dar nu e clară”

Ministrul Pîslaru susține că există o propunere „echilibrată” a prim-ministrului, dar admite că aceasta nu a fost încă discutată în detaliu nici la nivelul coaliției, nici cu Comisia Europeană.

În timp ce Comisia așteaptă măsuri clare pentru combaterea inechităților flagrante din sistemul de pensii, guvernul pasează responsabilitatea între instituții. Magistrații și alte categorii de privilegiați beneficiază în continuare de pensii nesimțite, în timp ce majoritatea românilor muncesc până la epuizare pentru pensii modeste.

Ce prevede reforma propusă? Încă nu știm. Dar CE nu e „bau-bau”

Întrebat dacă Bruxelles-ul a fost informat oficial cu privire la reforma pensiilor magistraților – în special despre ridicarea vârstei de pensionare la 65 de ani – Pîslaru a răspuns vag: „Comisia Europeană nu este un bau-bau care-ți verifică lucruri”.

Această declarație sfidătoare contrastează puternic cu realitatea fondurilor europene condiționate strict de reforme asumate. Fără această reformă, România riscă să piardă miliarde de euro din fondurile PNRR.

Reformă cu frâna de mână trasă: România vrea, dar nu prea

În ciuda declarațiilor optimiste, România nu are o lege clară, nu are o majoritate parlamentară sigură pentru adoptare și nu are o poziție comună în coaliție. În schimb, are timp de pierdut, tergiversări și o lipsă cronică de voință politică.

Jaloanele din PNRR sunt ferme, iar Comisia Europeană nu va accepta improvizații sau „soluții cosmetice” care să păstreze privilegiile de castă sub altă formă.

Tic-tac: 28 noiembrie, ora limită. Cine plătește pentru eșec?

Cu mai puțin de patru luni până la termenul-limită impus de Comisie, România riscă o penalizare severă: amânarea sau chiar blocarea tranșelor de bani europeni.

În timp ce guvernanții se pierd în detalii și declarații contradictorii, inechitatea persistă, iar factura reformei neîncepute va fi plătită tot de cetățeni – prin tăieri, taxe noi sau împrumuturi la dobânzi uriașe.