Comisia de la Veneția a publicat concluzii privind anularea alegerilor din România. Experții afirmă că orice decizie de anulare a alegerilor trebuie să precizeze transparent încălcările legii precum și dovezile aduse. Comisia mai spune că anularea alegerilor trebuie să fie o măsură de ultim resort.
Curțile Constituționale trebuie să acționeze în limite clar definite și nu pot anula alegerile în mod arbitrar, notează experții Comisiei de la Veneția. Deciziile cum sunt cele de anulare a alegerilor trebuie să fie bazate pe legi și să abordeze nereguli grave și demonstrabile.
De asemenea, deciziile Curții Constituționale trebuie să protezeze suveranitatea statului și încrederea în instituțiile statului, mai arată raportul.
„Dovedirea încălcării legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente privind astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale)”, deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și posibilitatea de a verifica dovezile, arată raportul Comisiei de la Veneția.
Comisia precizează că alegerile ar trebui anulate numai ca măsură de ultim resort și numai dacă se demonstrează că neregulile constatate au influențat direct rezultatele scrutinului.
Experții Comisiei spun că anularea alegerilor poate fi permisă numai în „circumstanțe foarte excepționale” (original – „very exceptional circumstances”).
„Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate”, arată Comisia de la Veneția.
Comisia mai transmite că statele ar trebui să aibă legi care să descrie consecințele interferențelor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale asupra integrității procesului electoral.
Experții Comisiei de la Veneția mai spun că e nevoie de claritate în gestionarea perioadelor interimare după anulări și condițiile sau sancțiuni impuse candidaților implicați în nereguli.
De asemenea, „normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie identificată ca atare și trebuie să fie transparentă, iar platformele social media sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia”, mai arată raportul Comisiei de la Veneția.
Documentul menționează și exemple din Austria, Bulgaria, Ucraina și Norvegia care ilustrează diverse precedente și practici de anulare a alegerilor.
Raportul publicat pe 27 ianuarie vine după ce Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția cu privire la condițiile în care o Curte Constituțională poate invalida alegerile, după ce Curtea Constituțională din România a invalidat alegerile prezidențiale.
Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional.
Curtea Constituțională a României a decis vineri 6 decembrie, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate.
Decizia CCR a fost luată în timp ce votul pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în care se confruntau candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi, era în desfășurare în diaspora.
Anunțul anulării alegerilor a venit la două zile după desecretizarea documentelor secrete prezentate în CSAT de către SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne.
De la acel moment, Președintele României și celelalte instituții ale statului nu au oferit informații și dovezi suplimentare care să arate concret cum neregulile descrise au influențat rezultatul alegerilor.
