Coaliția pregătește un atac la buzunarele românilor: impozitele pe avere ar putea fi triplate

Guvernul condus de Ilie Bolojan analizează un pachet fiscal dur care vizează locuințele și mașinile de lux, depozitele bancare mari și câștigurile din criptomonede. Criticii măsurii acuză lipsa unor soluții reale pentru relansarea economiei și un nou val de presiune asupra contribuabililor.

De la relansare economică la taxare agresivă

În loc să vină cu măsuri pentru stimularea producției și atragerea investițiilor, Executivul pare să fi ales calea scurtă: impozitarea masivă a avuției. Potrivit informațiilor publicate de Gândul, una dintre propunerile aflate pe masa guvernului este triplarea impozitelor pentru anumite categorii de bunuri de lux:

Locuințe evaluate la peste 500.000 de euro
Autoturisme cu valoare de piață de peste 75.000 de euro

Măsura ar urma să fie inclusă în noul pachet fiscal, însă decizia finală va fi luată în cadrul negocierilor din coaliția PSD–PNL–USR–UDMR.

Ce bunuri intră în vizorul Guvernului

Triplarea impozitului actual de 0,3% ar urma să se aplice numai pentru suma care depășește pragul stabilit (500.000 € pentru locuințe, 75.000 € pentru mașini).

În prezent, impozitul pe locuință sau mașină nu este uniform, fiind calculat în funcție de:

Localitatea în care se află imobilul
Destinația acestuia (locuință principală, casă de vacanță, locuință închiriată)
Tipul proprietarului (persoană fizică sau juridică)
Materialele de construcție
Zona fiscală (A, B, C, D)
În cazul mașinilor: capacitatea cilindrică, tipul de motorizare și vechimea

Conform surselor economice, în România există peste 1 milion de locuințe și un număr similar de autoturisme care se încadrează în aceste criterii.

Criptomonedele și dobânzile bancare, noua țintă

Planul fiscal al guvernului nu se oprește la bunuri imobile și autoturisme. Sunt vizate și:

Câștigurile din criptomonede – impozitul ar crește de la 10% la 16%
Dobânzile bancare – pentru depozitele cumulate care depășesc 100.000 de euro, impozitul ar urca de la 10% la 16%

Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare estimează că aproximativ 86.000 de români ar fi afectați de noua taxare pe dobânzi.

Pe piața criptomonedelor, oficialii susțin că valoarea totală a investițiilor românilor a ajuns la 5–10 miliarde de dolari, după ce Bitcoin a depășit pragul de 100.000 de dolari.

Modele din alte țări: justificare sau pretext?

Guvernul invocă exemple europene pentru a legitima măsurile, însă situațiile sunt diferite:

Spania – impozit pe avere național, între 0,2% și 3,5%, aplicat peste pragul de 700.000 €
Franța – impozit doar pe proprietăți imobiliare de peste 1,3 milioane €, între 0,5% și 1,5%
Norvegia – cotă fixă de 0,85% pentru averi nete de peste 150.000 €

Diferența esențială este că aceste state au un sistem fiscal mai echilibrat, servicii publice de calitate și infrastructură socială solidă, pe când în România creșterile de taxe nu au fost urmate de îmbunătățiri vizibile.

Riscurile unei astfel de politici

Criticii măsurii avertizează asupra mai multor efecte negative:

Exodul capitalului – românii cu averi mari ar putea muta bunurile sau banii în jurisdicții mai prietenoase fiscal
Devalorizarea pieței imobiliare de lux – proprietarii vor evita investițiile mari în locuințe
Scăderea încrederii investitorilor – percepția că România este un mediu fiscal instabil

o decizie politică, nu economică

Deși se află încă la stadiul de analiză, pachetul fiscal anunțat de guvern se conturează ca o măsură de austeritate mascată. În loc să stimuleze creșterea economică prin reducerea birocrației și încurajarea investițiilor, puterea politică pare să prefere calea scurtă – impozitarea suplimentară a unor categorii țintite de contribuabili.

Decizia finală va depinde nu doar de calculele economice, ci mai ales de negocierile politice și de presiunea publică.

Cuvinte cheie