Majoritatea statelor membre ale UE nu vor putea să-și atingă obiectivele de investiții în școli, spitale și locuințe după ce vor fi aplicate noi reguli de guvernanță economică adoptate de Comisia Europeană, spune Confederația Europeană a Sindicatelor (CES).
Cifrele Executivului comunitar arată că investițiile în infrastructura socială a Europei sunt deja cu 192 miliarde de euro mai mici pe an decât ar fi necesar pentru a satisface nevoile cetățenilor. Investițiile trebuie sporite anual cu 120 miliarde de euro în sănătate, 57 miliarde de euro în construcția de locuințe la prețuri accesibile și 15 miliarde de euro în educație.
Noua legislație pregătită de oficialii UE este un fel de „Ordonanța trenuleț”, adoptată de Guvernul României la sfârșitul anului trecut și prin care au fost impuse o serie de constrângeri în cheltuirea banilor publici pentru reducerea deficitului bugetar.
Un raport realizat de Fundația New Economics pentru CES a constatat că regulile fiscale propuse, care ar impune limite arbitrare ale datoriei și deficitului începând cu 2027, ar însemna că:
– 18 state membre, printre care se numără și România, nu vor putea face investițiile sociale necesare (tabelul 1);
– Atunci când sunt luate în considerare nevoile de investiții ecologice, doar trei state membre vor avea capacitatea fiscală de a îndeplini obiective de investiții ale UE (tabelul 2);
– Chiar dacă Fondul de Redresare și Reziliență (FRR) al UE ar fi extins, doar cinci țări ar fi capabile să-și atingă obiectivele de investiții sociale și ecologice.
Țara Estimare cheltuielilor necesare pentru investiții sociale (% din PIB) Estimare cheltuielilor necesare pentru investiții sociale (euro la prețurile din 2021) Creștere maximă a cheltuielilor conform regulilor fiscale, 2027
(% din PIB) Creștere maximă a cheltuielilor conform regulilor fiscale, 2027(Prețuri euro în 2021)
Grecia 0,5% 920 milioane 0,5% 900 milioane
Cipru 0,4% 110 milioane 0,2% 50 milioane
Bulgaria 0,4% 250 milioane 0,0% 0
Portugalia 0,6% 1,3 miliarde 0,0% 0
Germania 0,5% 19,3 miliarde -0,1% -3,6 miliarde
Spania 0,6% 7,7 miliarde -0,1% -1,2 miliarde
Austria 0,5% 2 miliarde -0,1% -410 milioane
Letonia 0,3% 100 milioane -0,2% -70 milioane
Franța 0,4% 11,2 miliarde -0,2% -5 miliarde
Italia 0,4% 8,1 miliarde -0,2% -3,6 miliarde
Slovenia 0,4% 180 milioane -0,3% -157 milioane
Polonia 0,5% 2,7 miliarde -0,4% -2,3 miliarde
Finlanda 0,4% 1 miliard -0,4% -1 miliard
Malta 0,3% 40 milioane -0,5% -80 milioane
Belgia 0,5% 2,5 miliarde -0,5% -2,5 miliarde
România 0,4% 1 miliard -0,5% -1,2 miliarde
Ungaria 0,4% 570 milioane -0,6% -920 milioane
Slovacia 0,6% 570 milioane -0,8% -800 milioane
În loc de investiții, tăieri de peste 100 miliarde euro
Concluziile raportului arată cât de contraproductive ar fi normele fiscale propuse pentru obiectivele sociale și climatice ale UE, într-un moment în care sondajele proprii ale Comisiei arată că acestea sunt prioritățile cetățenilor.
În loc să investească, statele membre ar fi obligate să facă reduceri în valoare de peste 100 de miliarde de euro în primul an de implementare a noilor reguli fiscale. CES trage un semnal de alarmă înaintea votului final privind noile reguli fiscale în Parlamentul European din 22 aprilie 2024.
În ultimii 20 de ani România nu a avut niciun an cu excedent bugetar. În ultimii trei ani, acesta a sărit de 6% (anul trecut a fost de 5,68% pentru că la final statul a evitat să facă rectificare bugetară și a acoperit cheltuielile din fondul de rezervă pentru a nu crește deficitul). Și pentru 2024 Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar va fi tot în jur de 6% din PIB.
Cum stă România? Răspuns: Foarte rău
La sfârșitul lunii martie, Comisia Europeană sugerează, într-un Mecanism de Alertă, că prioritatea principală a Guvernului României ar trebui să fie aceea de a urma „un traseu credibil de consolidare fiscală” pentru a atenua riscurile la stabilitatea economiei.
„Urmarea unui traseu credibil de consolidare fiscală reprezintă prioritatea principală în politica pentru atenuarea riscurilor la stabilitatea economiei. Acest lucru va necesita implementarea completă a reformelor fiscale-structurale incluse în PNRR, în special cele care vizează creșterea structurală a veniturilor guvernamentale și o execuție bugetară mult mai strictă decât în ultimii ani”, se arată în analiza Comisiei Europene. În document se afirmă că poziția internațională netă de investiții (NIIP) a României este proiectată să se deterioreze semnificativ într-o serie de scenarii, pe baza unor diferite presupuneri subiacente. În proiecțiile de bază, care iau în considerare prognozele pentru anul 2025 ca punct de plecare, NIIP scade sub pragul prudențial estimat pentru a ajunge la aproape -70% din PIB la sfârșitul perioadei de prognoză.
2,07 % din PIB a fost deficitul bugetar pentru primele trei luni, potrivit datelor preliminare.
Cheltuielile statului cresc, în loc să scadă
Deficitul bugetar a fost de 28,99 miliarde lei în primele două luni ale anului, dublu față de anul trecut. Cheltuielile de personal au crescut cu 20% peste nivelul din ianuarie-februarie 2023, în timp ce cele cu pensiile și asistența socială au crescut cu aproape 12%. S-au majorat puternic și cheltuielile cu bunurile și serviciile cu aproape 26%, dar și cele cu investițiile, care s-au dublat față de anul precedent. O analiză UniCredit Bank arată că deficitul bugetar ar urma să fie anul acesta de 6,3% din PIB, la fel ca anul trecut, în condițiile în care Guvernul și-a asumat o țintă de 5%.
De asemenea, și deficitul extern ar urma să se mențină deosebit de ridicat, la 6,6% din PIB în acest an, pe fondul deficitului bugetar ridicat, dar ar urma să scadă la 5,1% anul următor, pe fondul scăderii cererii interne, în contextul noilor măsuri fiscale, mai arată analiza. De asemenea, în România, se estimează că economia subterană provoacă pierderi anuale de aproximativ 80 de miliarde de lei în colectarea taxelor, conform unui studiu realizat de Visa şi Kearney. Acest tip de economie, caracterizat în principal de munca nedeclarată şi subevaluarea veniturilor, distorsionează concurenţa pe piaţă.
