România anului 2025 este o țară în derivă economică, sufocată de un aparat bugetar obez, împovărată de datorii record și guvernată de un tandem politic – Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă – care a preferat populismul, jaful și fuga de responsabilitate în locul reformelor reale. În timp ce liderii coaliției PSD-PNL s-au rotit în fotolii și au promis stabilitate, economie s-a prăbușit, iar viitorul pare amanetat pentru o generație întreagă.
O prăbușire în direct: economie în recesiune tehnică
După patru trimestre consecutive de stagnare sau contracție economică, România se află oficial într-o recesiune tehnică. Investițiile au fost blocate, consumul s-a prăbușit în urma inflației persistente, iar exporturile au fost sabotate de o lipsă de competitivitate structurală. PIB-ul a crescut cu doar 0,4% în primul semestru al anului, iar în trimestrele următoare este de așteptat o contracție reală de 1-2%.
Inflația cumulată din 2022 până în prezent a trecut de 25%, iar prețurile la alimente de bază și utilități continuă să crească în ritm galopant. În paralel, creșterile de taxe și impozite din 2023–2024, adoptate pentru „corectarea deficitului”, au distrus mii de IMM-uri și au descurajat investițiile private.
Împrumuturi fără fund: România trăiește pe datorie
În loc să reducă cheltuielile statului și să reformeze administrația, guvernele Ciolacu și Ciucă au ales calea facilă a împrumuturilor masive. România a ajuns să se împrumute în fiecare lună cu sume între 3 și 5 miliarde de euro, iar datoria publică a depășit în iunie 2025 pragul de 60% din PIB – un nivel periculos care obligă, teoretic, la corecții automate (pe hârtie).
În realitate, banii s-au dus pe:
- pensii speciale și salarii privilegiate în administrația centrală;
- sume forfetare fără justificare pentru parlamentari;
- subvenții uriașe pentru partide;
- achiziții opace prin agenții inutile și instituții parazitare.
Ministerele s-au transformat în pungi fără fund, iar fiecare „restructurare” anunțată s-a dovedit un exercițiu de imagine.
Antreprenorii, sacrificați. Statul, cel mai nesigur partener economic
În iulie 2025, plățile către lucrările publice au fost suspendate complet, lăsând mii de firme în aer. Ministerele și primăriile nu mai onorează contractele semnate, deși solicită plata taxelor la zi. Statul a devenit datornicul suprem, iar economia reală este în colaps de lichiditate.
Firme din construcții, agricultură, infrastructură, turism și industrie locală sunt împinse către faliment sau insolvență. În același timp, guvernul refuză să reducă aparatul bugetar sau să elimine agențiile guvernamentale fără obiect.
Ciolacu tace, Ciucă se ascunde
În tot acest dezastru, fostul premier Marcel Ciolacu a demisionat după eșecul în primul tur al prezidențialelor reluate. A dispărut din spațiul public fără nicio asumare pentru cel mai mare deficit bugetar de după 2009, fără explicații pentru împrumuturile de zeci de miliarde de euro și fără să răspundă pentru haosul economic lăsat în urmă.
Nicolae Ciucă, partenerul său de guvernare, este absent și evaziv, deși a fost arhitectul bugetelor iresponsabile din 2023 și 2024. Ambii au promis „stabilitate” și au livrat cea mai costisitoare instabilitate economică din ultimul deceniu.
România plătește pentru nepăsare și impostură
Astăzi, cetățenii români sunt mai săraci, mai îndatorați și mai neîncrezători ca oricând. Tinerii pleacă, investitorii se retrag, iar administrația publică rămâne un uriaș mecanism de redistribuire a resurselor către elitele politice.
Și în timp ce economia e arestată, Ciolacu e liber. Liber să se reinventeze politic, să încaseze pensie specială sau să ocupe o funcție de consilier într-o instituție obscură creată tot de el.
România are nevoie nu doar de o schimbare de guvern, ci de o schimbare profundă de sistem. Altminteri, falimentul nu e o posibilitate, ci o certitudine.
