Președintele Klaus Iohannis dar și liderii coaliției de guvernământ aflați la Putere (PNL-PSD) recunosc și public faptul că discută de ceva vreme despre comasarea alegerilor locale cu alegerile parlamentare.
Nu-i interesează prea mult că măsura este vădit neconstituțională, că există de peste 10 ani decizii obligatorii și definitive ale CCR în acest sens care le interzic să ia o asemenea hotărâre, că restrâng drepturi fundamentale garantate constituțional, îi interesează strict calculul politic: cum să-i pună pe primari la treabă, activul de bază și forța electorală, astfel încât partidele aflate la guvernare, deși erodate, să obțină rezultate mai bune în alegerile parlamentare.
Dar dacă politicienii României vor să încalce cu intenție legea fundamentală, atunci măcar electoratul să știe ce drepturi îi sunt încălcate de aceiași politicieni.
O analiză simplă a deciziei 51/ din 25 ianuarie 2012 a Curții Constituționale arată pe 16 pagini câte drepturi ale românilor sunt încălcate dacă se vor comasa alegerile locale cu cele parlamentare.
O parte din argumentele legale sunt următoarele:
- Comasarea alegerilor generează dificultăți în exercitarea dreptului fundamental la vot (pilon democratic) care pot restrânge, în cele din urmă, dreptul la vot. (oamenii vor trebui să voteze pe 6 buletine, timpul necesar votării crește exponențial, distribuirea celor 6 buletine va fi dificilă ca și votarea în sine).
- Procedura de votare trebuie să fie cât mai simplă pentru ca alegătorilor să fie lăsată libertate deplină în a-și exprima voința și pentru a asigura efectivitatea dreptului la vot și la alegeri libere.
- Dificultățile legate de votare exclud de la vot alegătorii care nu vor reuși să-și exprime opțiunile în perioada de timp de până la închiderea urnelor. Ar fi afectată libera exprimare a opiniei alegătorilor.
- O atenţie sporită trebuie acordată posibilităţii cetăţenilor români cu drept de vot care domiciliază în străinătate de a-şi exercita dreptul de vot, în cadrul unei proceduri speciale, care să se desfăşoare în corelare cu orele oficiale ale României între care se desfăşoară procesul de votare.
- Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale – principii de bază ale statului de drept – nu poate fi justificată prin reducerea cheltuielilor bugetare generate de organizarea corectă a alegerilor într-un stat democratic.
- Este încălcat și dreptul de a fi ales. Un candidat care nu a câștigat un mandat de ales local (primar, președinte CJ) ar fi împiedicat să participe în alegerile parlamentare, dacă alegerile sunt comasate. Posibilitatea există doar dacă alegerile se desfășoară la date diferite.
- Mandatele aleșilor locali nu pot fi prelungite decât în cazuri extreme și bine determinate (mobilizare, război, stare de asediu, stare de urgență, calamitate naturală, dezastru, sinistru deosebit de grav)
- O guvernare democratică cere ca poporul, prin corpul electoral, să decidă la intervale regulate de timp, astfel încât reprezentanţii să reflecte voinţa acestuia, poporul fiind informat asupra schimbărilor politice, economice şi sociale ce au avut loc într-o anumită perioadă. Periodicitatea alegerilor constituie unul dintre principiile patrimoniului electoral european, enunţate încă din primul articol al Liniilor directoare adoptate de către Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare (“Cele cinci principii fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral european sunt sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret şi direct. Mai mult decât atât, alegerile trebuie organizate în mod periodic.”).
Cu toate acestea, politicieni ai puterii dar și președintele Klaus Iohannis cred și spun că este constituțională comasarea alegerilor, deși acest lucru nu este adevărat.
Pe scurt, este o minciună.
Iată ultima declarație, din 13 aprilie 2023, a președintelui Iohannis făcută pe această temă:
„Comasarea alegerilor se discută în partide, este o variantă care este posibilă, este posibilă constituțional, însă nu este posibil să aducem parlamentarele mai aproape. Este însă posibil să fie amânate localele. Dacă asta este o soluție sau nu, vom vedea pe parcurs. Au existat prime discuții la nivelul Coaliției, încă se evaluează dacă aduce ceva – dacă n-aduce nimic, nici pentru cetățean, nici pentru partide, nu trebuie făcut. Însă, confirm, există această discuție, soluții tehnice constituționale ar exista, dar ele vor putea fi puse în operă doar atunci când de aici apare un beneficiu evident. Totuși, aș intra un pic în materie – de ce se discută? În mod normal, în România, în anul viitor, în 2024, am avea cam multe alegeri. Este o realitate. În primăvară ar fi europarlamentare, toamna devreme ar fi locale, toamna târziu ar fi parlamentare și toamna, și mai târziu, ar fi prezidențiale. Ori patru rânduri de alegeri complicate într-un singur an sunt problematice. Vă dați seama că, începând din această toamnă până la sfârșitul anului viitor ne-am afla permanent într-o competiție electorală, cu campanii electorale, cu certuri la televizor, pe rețele sociale. Evident, pentru dumneavoastră din media ar fi un festival, dar pentru români nu știu dacă ar fi un festival și nu știu dacă ținând țara un an și jumătate în alegeri facem un lucru bun pentru oamenii simpli. Până la urmă, oamenii vor să vadă că se ocupă cineva de problemele lor, că țara merge înainte, că se folosesc banii europeni și nu se discută doar la televizor, și așa mai departe. Deci, un temei pentru discuție există, dar încă nu există o decizie luată”.
