În campaniile electorale din România, transparența este doar un cuvânt bun de pus în discursuri. În realitate, în spatele afișelor colorate și al mesajelor mobilizatoare, curg milioane a căror destinație reală rămâne un mister. Candidatul devenit președinte a strâns 60,8 milioane de lei – 57,3 milioane din împrumuturi și doar 3,6 milioane din donații – însă cifrele nu se împacă cu listele declarate oficial.
Din aceste sume, aproximativ 3 milioane de euro au mers către televiziuni, 5 milioane de euro către influenceri și campanii online, 1 milion pentru sondaje, 1 milion pentru pliante și 2 milioane pentru protocol. Grosul banilor, peste 5 milioane de euro, a trecut însă printr-o singură companie: Terramin Mesh Marketing, înregistrată în 2018 și deținută de cetățeanul canadian Benjamin Oren Mashoulam și Maria Elena Popescu.
Terramin Mesh Marketing pare mai degrabă un paravan decât un simplu furnizor. Autoritatea Electorală Permanentă, în loc să ceară explicații detaliate și documente justificative, a validat rapid cheltuielile, închizând ochii la faptul că multe dintre acestea depășesc limitele legale. Lipsa de verificări ridică suspiciunea că banii au fost redirecționați spre persoane și acțiuni care nu trebuiau să apară în acte.
În timp ce acest mecanism complex își vede liniștit de treabă, în cealaltă parte a scenei politice, oameni precum Călin Georgescu sunt anchetați pentru fapte minore, fără dovezi clare, și asta fără să fi cerut măcar fonduri pentru campanie. Contrastul este izbitor și arată cum justiția poate fi folosită selectiv, în funcție de cine e la putere și cine trebuie eliminat.
Nota finală ajunge, evident, pe masa românilor. Campaniile electorale sunt decontate din bani publici, ceea ce înseamnă că fiecare contribuabil a finanțat direct nu doar afișele și reclamele, ci și eventualele plăți ascunse, influențarea mesajelor din online și tăcerea instituțiilor de control. Practic, cetățenii își plătesc nu doar conducătorii, ci și sistemul care îi menține acolo.
Într-un stat normal, un asemenea lanț de tranzacții ar fi urmat de anchete și demisii. În România, urmează probabil o nouă campanie, cu aceiași actori și aceleași metode. Iar întrebarea rămâne: unde sunt, de fapt, banii dumneavoastră?
