Guvernul Ciolacu s-a specializat în folosirea Fondului de rezervă, din care împarte cu dărnicie bani ministerelor sau autorităților locale aflate în nevoie de finanțare.
Guvernul Ciolacu intenționează să evite rectificarea bugetară, care urma să fie una negativă, și să utilizeze în continuare Fondul de rezervă pentru plata salariilor, asigurărilor sociale și de șomaj. Ordonanța pe care Guvernul o pregătește arată însă și cum este îndestulat acest fond.
Strâns cu ușa de reducerea deficitului bugetar, care trebuie să nu depășească 5,5% din PIB la finele anului, Guvernul ia în calcul să nu mai facă rectificarea bugetară, deși mai multe ministere au cerut bani suplimentari pentru plata salariilor.
Motivele pentru care Guvernul Ciolacu ar dori să folosească Fondul de rezervă aflat la dispoziția sa în locul rectificării țin în primul rând de transparență.
La rectificare trebuie să vină cu noi cifre, să le publice, dar nu au curaj să vină acum cu aceste cifre pe care ar trebui să și le asume pe final de an”, ne spune Bogdan Glăvan.
Cum a împărțit Ciolacu Fondul de rezervă:
- Ministerul Afacerilor Interne, 900 de milioane de lei, din care 395 de milioane lei pentru plăți de salarii și 565 de milioane de lei pentru plata unor drepturi de natură socială.
- Ministerul Sănătății, 168 de milioane de lei pentru plata influențelor financiare determinate de creșterile salariale și de drepturile salariale acordate personalului din unitățile sanitare.
- Ministerul Educației, 184 de milioane de lei pentru plata majorată a salariilor personalului din învățământul preuniversitar.
- Ministerul Fondurilor Europene, 500 de milioane de lei pentru plata cererilor de rambursare.
- Administrația Națională a Penitenciarelor, 100 de milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor de personal, bunuri și servicii.
- Societatea Română pentru Radiodifuziune, 17,5 milioane de lei pentru salarii.
- Camera Deputaților, 26 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal.
Ce este Fondul de Rezervă?
Legea precizează că Fondul de rezervă este folosit pentru situații „neprevăzute sau urgente”, fără a preciza exact care sunt acestea și categoriile de cheltuieli care pot fi angajate sau cuantumul sumelor alocate.
Iată ce spune economistul Constantin Rudnițchi: „Din Fondul de rezervă banii se dau netransparent și mai simplu, dai un HG și gata. Pe când la rectificare trebuie să calculezi, să ai un buget, să te încadrezi în el, să ai o bază legală. La Fondul de rezervă, baza legală e HG pe care îl dau de pe o zi pe alta. Se creează un precedent nu tocmai fericit. Acum folosirea Fondului de rezervă a urcat pe culmi”
