„Viitorul generațiilor” sau prezentul sacrificat?
Premierul Ilie Bolojan a găsit soluția pentru criza pensiilor: să muncim mai mult. Mult mai mult. Dacă se poate, până ne cad rotile.
„Dacă nu creşti vârsta de pensionare la toate categoriile, inclusiv la pensiile speciale, sistemul de pensii va deveni nesustenabil în cinci-zece ani”, a spus șeful Guvernului, cu aerul profesorului care explică elevilor de ce pauza de masă e anulată pentru „binele clasei”.
Pensionarea, un vis amânat la nesfârșit
De parcă românii nu ar fi deja extenuați de salarii mici, taxe mari și prețuri care cresc ca aluatul lăsat pe calorifer, acum li se cere și să muncească mai mult. „Piața muncii are nevoie de personal”, zice Bolojan. Așa că de ce să vină tinerii înapoi din diaspora, când putem să-i ținem pe bunici la birou până le ruginesc tastaturile?
Imaginează-ți: la 65 de ani, încă te rogi să nu se strice imprimanta, pentru că tu ești „activ pe piața muncii”.
Când pensia devine premiu de consolare
Până acum, pensionarea era văzută ca o poartă de ieșire după o viață de trudă. Acum, pare mai degrabă un premiu de consolare pentru cei care rezistă maratonului birocratic și medical. „Nu putem amaneta viitorul generațiilor care vin după noi”, a mai spus premierul. Corect. În schimb, putem amaneta sănătatea generațiilor actuale.
România, țara unde munca nu se termină niciodată
Dacă propunerea lui Bolojan trece, România riscă să devină țara unde oamenii se nasc, muncesc și… muncesc. Până la final. Și unde concediul de odihnă ar putea fi confundat cu repetiția generală pentru pensie.
