Guvernul pregătește noi constrângeri pentru firme: cont bancar obligatoriu și capital social minim de 8.000 lei
Ministerul Finanțelor, condus de Alexandru Nazare, propune modificări majore pentru mediul de afaceri, printr-un nou pachet de măsuri fiscale care ar obliga toate companiile din România să aibă cont bancar și card, iar societățile cu răspundere limitată (SRL) să dispună de un capital social minim de 8.000 de lei.
Aproape 700.000 de firme vizate
Potrivit ministrului, 698.000 de companii active nu au cont bancar și operează exclusiv cu numerar, dintre care multe au datorii cumulate către bugetul de stat de peste 1,7 miliarde de lei. Măsura urmărește „creșterea transparenței și trasabilității” tranzacțiilor, dar ridică întrebări legate de costurile suplimentare pe care le vor suporta firmele mici și microîntreprinderile.
„Persoanele juridice vor fi obligate să aibă un cont la bancă. În plus, băncile vor fi obligate să deschidă cel puțin un cont pentru aceste companii”, a declarat Nazare. Măsura nu se aplică persoanelor fizice, care vor putea continua să utilizeze numerar.
Capital social mărit de 80 de ori
O altă schimbare propusă este creșterea capitalului social minim pentru SRL-uri de la 1 leu (nivel introdus în 2020) la 8.000 de lei. Ministrul susține că actualizarea are ca scop crearea unei garanții financiare din care statul să poată recupera măcar parțial datoriile în cazul insolvenței.
„Capitalul social de 200 de lei, stabilit în 1990, nu a fost actualizat niciodată. Propunem ajustarea lui cu rata inflației, ceea ce duce la un nivel de 8.000 de lei”, a explicat Nazare. Oficialul promite norme tranzitorii pentru aplicarea măsurii, dar nu a precizat un calendar exact.
Critici din partea mediului de afaceri
Deși oficialii vorbesc despre „transparență” și „disciplină fiscală”, antreprenorii avertizează că măsurile ar putea pune presiune suplimentară pe firmele mici, pentru care costurile bancare și blocarea unor sume semnificative în capital social ar putea deveni împovărătoare. În timp ce statul invocă protejarea bugetului, criticii văd în aceste schimbări încă un pas spre birocratizarea excesivă și controlul total asupra tranzacțiilor comerciale.
