Guvernul Bolojan lovește din nou: impozite mai mari cu 70% din 2026. Austeritate locală, dobânzi uriașe naționale
Proprietarii de locuințe și terenuri, puși să plătească nota de plată a datoriei publice. Reforma promisă începe cu buzunarul cetățeanului.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, fără ocolișuri, că Guvernul intenționează să majoreze cu 70% impozitele locale pe clădiri și terenuri, începând cu 1 ianuarie 2026. Anunțul a fost făcut în cadrul unei întâlniri cu Asociația Municipiilor din România și a fost confirmat public de primarul Buzăului, Constantin Toma.
Măsura face parte dintr-un așa-numit „pachet 2 de reforme”, menit să reducă deficitul bugetar și să răspundă cerințelor impuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Impozite mai mari, mai puțini angajați în administrație
Potrivit primarului Toma, pachetul de reforme conține și o reducere cu 20% a personalului din administrația locală, în paralel cu o schimbare radicală a modului de impozitare:
„Se discută despre impozitarea clădirilor și terenurilor la valoarea de piață, nu la valoarea fiscală actuală”, a precizat Toma.
„Domnul prim-ministru ne-a spus clar: se are în vedere o creștere cu 70% a impozitelor actuale.”
Banii merg… la Guvern, nu la primării
Chiar dacă vorbim despre impozite locale, nu toți banii vor rămâne în comunități. Premierul Bolojan își dorește ca o parte importantă a sumelor colectate să ajungă direct la bugetul central, pentru a acoperi cheltuielile statului — mai ales dobânzile uriașe.
„Domnia sa își dorește ca o mare parte să ajungă la Guvern, pentru a acoperi cele 55 de miliarde de lei (peste 10 miliarde de euro) pe care România le plătește anual doar pe dobânzi”, a declarat primarul Buzăului.
Impozitarea nu ține cont de realitățile locale
Inițial, ideea de a calcula impozitele după valoarea de piață era limitată la marile orașe. Acum, însă, planul guvernului este să se aplice uniform, de la București la cel mai mic sat:
„Se va aplica tuturor localităților, de la 1 ianuarie”, spune Toma.
„S-a vorbit clar de o creștere a taxelor pe active – adică pe clădiri și terenuri deținute inclusiv de persoane fizice.”
Ce urmează: dezbatere publică și… hotărâre de guvern
Proiectul va intra în dezbatere publică în cursul lunii august și ar putea fi adoptat prin hotărâre de guvern, fără să mai treacă prin Parlament.
„E o obligație din PNRR, avem un jalon legat de această reformă fiscală locală. Dacă nu-l îndeplinim, riscăm tăierea fondurilor europene”, avertizează edilul buzoian.
România, pe marginea prăpastiei fiscale
Guvernul avertizează că dacă nu cresc veniturile și nu se reduc cheltuielile, țara riscă o retrogradare financiară:
„Dacă nu aducem deficitul în jurul a 8%, e foarte greu să evităm intrarea în zona junk”, avertizează Toma — cu referire la riscul ca România să fie considerată nesigură pentru investitori.
Se încarcă nota de plată. Tot pe cetățeni.
Măsura nu e una izolată, ci face parte dintr-o strategie de austeritate fiscală mascată. Se reduc posturi la stat, dar se majorează povara pe proprietari. Totul pentru a acoperi un deficit creat de ani de cheltuieli nesustenabile.
Întrebarea care se ridică este simplă:
Cât din această reformă e despre eficiență și cât e despre disperare bugetară?
Și de ce trebuie să suporte tot cetățeanul factura pentru un sistem politic care a risipit miliarde?
