Bolojan lovește din nou: Taxele locale vor crește cu 70%!
Cetățenii plătesc pentru haosul bugetar, nu politicienii
Românii din toate localitățile, de la sate până la marile orașe, se pregătesc pentru un nou șoc fiscal: impozitele pe clădiri și terenuri vor crește cu 70% începând cu 1 ianuarie 2026. Decizia face parte din al doilea pachet de „reforme” al Guvernului Bolojan, menit să acopere uriașul deficit bugetar și să bifeze jaloanele din PNRR.
Bolojan vrea bani. Mulți bani. Din buzunarele oamenilor
Anunțul a fost făcut de primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, după o întâlnire între premierul Ilie Bolojan și reprezentanții Asociației Municipiilor din România. „Domnul prim-ministru ne-a spus că se are în vedere o creştere cu 70% a impozitelor actuale”, a transmis edilul, vizibil îngrijorat.
Măsura se va aplica uniform în toată țara, indiferent dacă ești proprietar în București sau într-un sat izolat. Efectul? Un val de nemulțumiri și o presiune uriașă pe cetățeni, deja afectați de inflație, scumpiri și servicii publice tot mai slabe.
Reforma administrației sau sacrificarea cetățenilor?
Creșterea taxelor face parte din așa-zisul „Pachet 2” de reforme al Guvernului Bolojan, care include și reduceri de personal în administrația locală cu până la 20%, dar fără nicio garanție că banii economisiți se vor întoarce în servicii mai bune pentru cetățeni.
În schimb, o mare parte a sumelor colectate va merge direct la Guvern, pentru a acoperi cheltuieli uriașe – în special dobânzile la datoriile statului, care depășesc 10 miliarde de euro anual.
Din reformatori, primarii devin colectori fiscali
În loc să ceară reducerea risipei din administrația centrală sau să combată corupția din achiziții publice, Guvernul preferă să transforme primarii în agenți fiscali, puși să majoreze impozitele localnicilor și să suporte nemulțumirea socială.
Impozitele vor fi calculate pe baza valorii de piață a clădirilor și terenurilor, ceea ce înseamnă că proprietarii vor plăti mai mult doar pentru că „piața a crescut”, chiar dacă veniturile lor au rămas aceleași.
Dacă nu plătim, vine junk-ul. Și cu el, FMI-ul
România riscă să fie retrogradată la „junk” (investiții riscante) de agențiile de rating dacă nu își reduce deficitul bugetar. Este avertismentul transmis de primarul Toma, dar și o justificare voalată pentru lovitura fiscală pregătită pentru populație.
Nu pensiile speciale, nu contractele umflate, nu fondurile sifonate de clientela politică sunt tăiate, ci taxele pe munca și proprietatea cetățenilor cinstiți.
Reformă fiscală sau jaf legalizat?
Această măsură este prezentată ca o necesitate „pentru a salva România”. În realitate, pare doar o formă mascată de confiscare a veniturilor și bunurilor populației, pentru a acoperi deciziile proaste, împrumuturile excesive și clientelismul politic.
