Premierul Ilie Bolojan încearcă să vândă optimism în timp ce România se scufundă în datorii. Într-o conferință de presă, acesta a anunțat că mai avem de cheltuit peste 10 miliarde de euro din PNRR, bani care ar trebui să fie motorul investițiilor din următorii doi ani.
„Bugetul pe anul acesta prevede o pondere importantă a investițiilor de 149 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 7,8% din PIB. Cea mai importantă componentă pe care o mai avem de bifat este cea legată de fondurile din PNRR”, a spus premierul.
Fonduri europene – ultima speranță
România ar trebui să absoarbă rapid banii europeni pentru proiecte de infrastructură și tranziție verde. Numai că, după experiențele trecute cu fondurile UE, scepticismul e justificat: hârtii, birocrație, contracte întârziate și firme de partid. Dincolo de promisiuni, rămâne întrebarea: cine și cum va reuși să cheltuie acești bani la timp?
Realitatea crudă: deficit uriaș
În paralel cu acest discurs „pozitivist”, Bolojan a confirmat și dimensiunea dezastrului financiar: România închide anul cu un deficit bugetar de 8,4% din PIB, adică aproape 32 de miliarde de euro gaura la buget. De trei ori mai mult decât limita europeană de 3%.
„Asta înseamnă un deficit de aproximativ 159 de miliarde de lei”, a spus premierul, care încearcă să explice că anul viitor vom intra „pe o traiectorie normală”. Numai că „normalitatea” înseamnă tot un deficit de peste 6% din PIB.
Pe de o parte, guvernul flutură cei 10 miliarde de euro din PNRR ca o victorie. Pe de altă parte, recunoaște că gaura reală e de 32 de miliarde de euro. Practic, România trăiește pe datorie și pe promisiunea unor fonduri europene care vin greu și se duc repede.
PNRR-ul e ultima plasă de siguranță. Dar gaura bugetară e atât de mare, încât nici 10 miliarde de la Bruxelles nu vor repara prostia și risipa de la București.
