Premierul Ilie Bolojan a ieșit din nou la rampă cu explicații despre marea lovitură fiscală a verii: creșterea TVA, măsura care a aruncat prețurile în aer și a împins milioane de români în pragul sărăciei. În locul unui minim exercițiu de asumare, șeful Guvernului ridică din umeri și arată spre Bruxelles: dacă nu măream taxele, România ar fi pierdut fondurile europene.
Potrivit premierului, majorarea TVA ar fi fost „o necesitate”, o condiție obligatorie pentru a demonstra „responsabilitate” în fața Comisiei Europene. Traducere: nota de plată a guvernării este acoperită din buzunarul cetățeanului, în timp ce administrația continuă să ardă bani pe risipă, sinecuri și contracte politizate.
Bolojan afirmă că România s-ar fi aflat „printre țările cu cele mai mici taxe” din UE. Ce omite însă premierul să spună este că românii au printre cele mai mici venituri din Uniune, iar aplicarea unei TVA mai mari nu face decât să lovească direct în consum, economie și calitatea vieții. Este rețeta perfectă prin care o economie fragilă devine o economie împovărată.
Mai mult, Bolojan vorbește despre „un cocktail Molotov” format din taxe mici, asistență socială generoasă și „comportamente balcanice”. Realitatea este însă alta: mixul exploziv nu vine de la populație, ci din modul în care clasa politică a gestionat finanțele publice în ultimii ani, inclusiv în vremea când PNL-ul lui Bolojan se afla la guvernare și a produs deficit după deficit.
În loc să taie risipe, să reformeze instituții sau să elimine privilegiile speciale – pensii de lux, funcții parazit, achiziții supraevaluate – premierul a ales soluția cea mai simplă și mai dureroasă: taxe mai mari pentru toată lumea.
Concluzia e limpede: în România, când statul nu își poate regla cheltuielile, nu își reduce aparatul bugetar și nu își corectează propriile greșeli, tot cetățeanul este cel pus să plătească.
Iar Bolojan, în loc să-și asume eșecurile, vinde creșterea TVA drept „responsabilitate”. De fapt, este doar cea mai scumpă dovadă de neputință guvernamentală.
