Prelungirea războiului din Ucraina şi extinderea sancţiunilor impuse Rusiei generează incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, arată Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 6 iulie. Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României arată că rata anuală a inflaţiei va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile evidenţiate pe orizontul scurt de timp de cea mai recentă prognoză pe termen mediu.
”În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile evidenţiate pe orizontul scurt de timp de cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a reamintit că prognoza din luna mai anticipa un vârf al dinamicii inflaţiei de 14,2% în iunie 2022, urmat de o descreştere doar graduală pe parcursul a patru trimestre, însă mai alertă apoi, implicând coborârea acesteia la niveluri de o cifră abia în semestrul II 2023 şi menţinerea ei deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei, la 6,2%”, arată raportul BNR.
Responsabile de noua înrăutăţire a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt tot şocurile globale pe partea ofertei, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului, observând că resorturile sale majore sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile combustibililor, gazelor naturale şi energiei electrice – chiar şi în contextul aplicării schemelor de sprijin şi al manifestării unor efecte de bază –, precum şi de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa ascensiunii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului, produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Influenţe suplimentare sunt aşteptate şi de pe segmentul preţurilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum şi de pe cel al produselor din tutun, pe fondul majorării accizei specifice. S-a sesizat că, în aceste condiţii, efectele inflaţioniste adiţionale – directe şi indirecte – ale şocurilor globale pe partea ofertei vor afecta, pe mai departe, atât evoluţia componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază, cu o intensitate mult diminuată, totuşi, faţă de trimestrele anterioare, mai ales în cazul celei din urmă.
”Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, capacitatea unor firme de a se menţine viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi probabil testată şi de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi de nevoia de tehnologizare, ce ar putea conduce la noi restructurări sau falimente de firme. Totodată, incertitudini notabile decurg din extinderea automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi din tendinţa de creştere a recursului la muncitori extracomunitari”, arată raportul BNR.
S-a convenit, totodată, că previziunile privind impactul şi durata schemelor de plafonare a preţurilor la energie continuă să fie grevate de incertitudini, iar incertitudini similare sunt asociate măsurii privind compensarea preţului combustibililor, prezumată a fi aplicată în intervalul iulie-septembrie 2022. Balanţa integrală a riscurilor la adresa prognozei inflaţiei induse de factorii pe partea ofertei rămâne însă dominată de riscuri în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, inclusiv pe fondul măsurilor fiscale anunţate recent vizând creşterea veniturilor bugetare, fiind însă posibile şi mici corecţii descendente ale unor cotaţii internaţionale, mai ales în cazul mărfurilor agroalimentare, precum şi ameliorări relativ mai evidente în lanţuri globale de producţie şi aprovizionare, au conchis membrii Consiliului.Unii membri ai Consiliului au apreciat că, într-un asemenea context, ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi prevenirea declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-preţuri –, reclamă o nouă creştere a ratei dobânzii-cheie, mai ales în condiţiile în care piaţa muncii tinde să se tensioneze. O astfel de reacţie este justificată şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.
Unii membri ai Consiliului au apreciat că, într-un asemenea context, ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi prevenirea declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-preţuri –, reclamă o nouă creştere a ratei dobânzii-cheie, mai ales în condiţiile în care piaţa muncii tinde să se tensioneze. O astfel de reacţie este justificată şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.În acelaşi timp, s-a observat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste modeste şi în atenuare în perspectivă apropiată, însă mai intense decât cele anticipate anterior, în condiţiile în care noile evaluări indică o cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrele II şi III – sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate –, dar după o accelerare mult peste aşteptări a creşterii acesteia în trimestrul I. Evoluţiile fac probabile valori în descreştere ale excedentului de cerere agregată în trimestrele II şi III, însă vizibil mai ridicate decât cele evidenţiate în prognoza din luna mai 2022.
Evoluţiile implică şi o descreştere considerabilă a dinamicii anuale a activităţii economice în trimestrul II, urmată de o reamplificare în trimestrul III, pe seama unui efect de bază, dar şi niveluri ale acestei dinamici semnificativ mai ridicate decât cele prognozate anterior, ca urmare a creşterii mult peste aşteptări a PIB în trimestrul I, au remarcat membrii Consiliului.
Totodată, s-a sesizat că indicatorii cu frecvenţă ridicată sugerează o semnificativă accelerare temporară a creşterii consumului privat în trimestrul II faţă de aceeaşi perioadă din 2021, preponderent pe seama unui efect de bază, dar şi pe fondul manifestării unei cereri reprimate, mai ales pe segmentul serviciilor.
În schimb, o evoluţie de sens opus este posibilă în cazul formării brute de capital fix, de natură să contribuie decisiv la scăderea dinamicii anuale a PIB în trimestrul II, având în vedere mai ales declinul amplu consemnat de volumul lucrărilor de construcţii în luna aprilie în raport cu perioada similară a anului trecut.
În acelaşi timp, aportul exportului net la dinamica anuală a PIB ar putea redeveni uşor negativ, în condiţiile în care exporturile de bunuri şi servicii şi-au diminuat considerabil variaţia anuală în aprilie şi mult mai pronunţat decât importurile, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe. Drept consecinţă, deficitul comercial şi-a mărit de peste două ori dinamica anuală faţă de media trimestrului I, iar cel de cont curent a continuat să crească alert în termeni anuali, chiar şi în condiţiile uşoarei ameliorării a evoluţiei soldului balanţei veniturilor primare.
