Senatul a adoptat luni, cu 112 voturi pentru și 12 abțineri, un proiect legislativ controversat care dă undă verde polițiștilor de frontieră și jandarmilor să filmeze și să înregistreze audio orice persoană aflată în spațiul public, fără a fi nevoie de consimțământul acesteia.
O bază de date uriașă, la dispoziția statului
Legea nu se limitează doar la înregistrări. Ea deschide calea către o supraveghere totală, cu baze de date complexe, în care vor fi stocate informații extrem de sensibile despre cetățeni:
- imaginea facială și vocea,
- date biometrice și amprente,
- documente de identitate și pașapoarte,
- date despre vehicule și numere de înmatriculare,
- consemne la frontieră și intrări/ieșiri din țară,
- cazier judiciar, semnături, date bancare, telefoane, e-mailuri, faxuri (!).
Practic, statul va putea centraliza tot ce definește identitatea unui om, într-un sistem accesibil instituțiilor de ordine publică, securitate națională și celor responsabile cu vizele.
Jandarmeria își face propria bază de date
Nici Jandarmeria nu rămâne în urmă: instituția își va crea o bază de date proprie, cu informații despre:
- persoanele sancționate contravențional,
- cele împotriva cărora jandarmii au întocmit acte procesuale,
- oameni aflați sub măsuri judiciare,
- alte evidențe „necesare”.
Ministerul de Interne, arbitru și stăpân
Regulile privind păstrarea și folosirea acestor date nu vor trece prin Parlament, ci vor fi stabilite prin ordin al ministrului de interne – adică, discreționar, în interiorul sistemului.
Ce înseamnă asta pentru cetățeni
Românii se trezesc oficial într-o Românie a supravegherii, unde orice plimbare, protest sau simplă trecere pe stradă poate fi înregistrată, arhivată și stocată la dosar. Totul fără acord, fără transparență, fără garanții reale că aceste date nu vor fi abuzate.
Practic, statul a legalizat ochiul electronic permanent asupra cetățeanului. Ceea ce până ieri părea doar un scenariu de „Big Brother” devine, de azi, lege votată și realitate oficială.
