România a primit a doua tranșă din PNRR dar s-au cheltuit doar 10% din bani, fondurile sunt în trezoreria Băncii Naționale. Acești bani pot realmente aduce o schimbare în bine în România.
De la aderare, România a primit peste 80 miliarde euro și dacă scădem contribuția națională, am rămas cu un beneficiu net de 60 miliarde. La acestea se adauga 30 miliarde din PNRR și fondurile de preaderare. De aceea este lupta pentru Moldova și Ucraina, ele odată ce vor deveni candidate, vor obține fonduri de preaderare
La finalul anului 2026 nu se mai face nicio excepție pentru PNRR, statele care nu reușesc să implementeze, să returneze banii.
S-a propus un fond de reconstrucție a Ucrainei de 50 miliarde euro, a fost votat în comisiile Parlamentului dar toată lumea se întreabă de unde va fi alimentat acest fond.
România stă din păcate între ultimele țări la implementarea noilor programe, multe au luat chiar și a treia tranșă din PNRR; au lansat apelurile pentru 2021-2027 și implementează, merg în paralel cu perioadele de programare fiindcă, repet, trăim vremuri foarte complicate.
În România s-a numit un coordonator care să coordoneze ministerele dar nu se văd foarte multe îmbunătățiri, perioada de implementare ia timp.
Știți că sumele cele mai mari alocate vin în estul Europei. Să nu ignorăm faptul că țările au devenit tot mai egoiste, și din perioada pandemiei, apoi cu criza energetică, cu explozia prețurilor, cu războiul din Ucraina, cu cel din Israel și Gaza.
Nu știu dacă ați observat dinamica voturilor, dar tot mai puțin se votează pe criterii politice și practic în Parlamentul European este votul țărilor din est care să-și apere interesul, cu votul celor din vest care au un anumit nivel de dezvoltare, au mai puține fonduri europene.
