Premierul Florin Cîțu spunea că România a avut în trimestrul al doilea o creștere economică de 13,6% semn că economia României și-a revenit după criza provocată de pandemie
Banca Mondială vine și răstoarnă toată creșterea economică a premierului Florin Cîțu. Economia românească ar urma să înregistreze în acest an un avans de 4,3%, după o contracţie de 3,9% în 2020, pentru ca în 2022 creşterea economică să se situeze la 4,1%
Înainte de pandemie, România s-a bucurat de un deceniu de creştere economică, totuşi, criza provocată de COVID-19 a afectat activitatea economică şi veniturile gospodăriilor, expunând problemele structurale ale României. Din punct de vedere istoric, politica fiscală a fost prociclică. Deficitul bugetar s-a situat în medie la 2,8% din PIB în perioada 2011 – 2019, iar creşterea medie a economiei a fost de 3,9% în perioada respectivă.
Pe termen mediu, deficitul va urma probabil o traiectorie descendentă, dar va rămâne probabil peste 3% din PIB. Adâncirea deficitului de cont curent va majora nivelul datoriei publice ca procent din PIB la 62,2% în 2023, de la 37,3% în 2019, deşi datoria publică rămâne una din cele mai scăzute din UE.
Sărăcia ar urma să rămână la un nivel ridicat, din cauza efectelor asupra veniturilor cu care se confruntă segmentele mai sărace ale populaţiei, sub forma pandemiei persistente, a anului agricol slab şi scăderii remitenţelor.
