De două săptămâni, un asasin periculos e liber, iar autoritățile bâjbâie fără rezultate. Eșecul Poliției în cazul Emil Gânj evidențiază o realitate ignorată: în frunte nu ajung cei competenți, ci cei cu „spate politic”.
Un criminal în libertate, o Poliție în genunchi
România asistă uluită la o scenă tragică devenită aproape banală: o tânără ucisă cu bestialitate, trupul incendiat, iar autorul – Emil Gânj, recidivist periculos – este de negăsit după mai bine de două săptămâni.
În loc de rezultate, primim promisiuni. În loc de acțiune, primim justificări. Iar în fruntea Poliției, oameni care nu au ce căuta acolo.
Numiri politice, nu profesionale: rețeta eșecului
Cazul din Mureș nu este un accident izolat, ci simptomul unui sistem stricat. În loc să promoveze profesioniști, Ministerul de Interne și Poliția Română aleg pe sprânceană, pe criterii politice și obediență.
Inspectorii-șefi sunt adesea apropiați ai baronilor locali, nu ai legii. Funcțiile se ocupă cu „pile”, nu cu examene. Iar rezultatele se văd: operațiuni ratate, fugari „invizibili” și o încredere publică la pământ.
AUR cere demisii: Predoiu și șeful Poliției, responsabili morali?
Deputatul AUR Cosmin Iosub a fost printre puținii politicieni care au spus lucrurilor pe nume:
„Este inacceptabil ca într-un stat european, cu resurse, aparatură și cadre, un criminal să fie liber două săptămâni. Dacă era vorba de vreun protestatar, îl luau în 5 minute.”
AUR cere demisia ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, și a șefului Poliției Române. Motivele? Incompetența cronică, tolerarea mediocrității și eșecul în protejarea cetățenilor.
Poliția Română: o instituție sacrificată politic
Din ce în ce mai multe voci din sistem – pe surse sau cu jumătate de glas – recunosc: Poliția a fost transformată într-un instrument de control politic, nu într-un scut al cetățenilor.
Comenzile vin de sus, carierele se fac pe prietenii, iar meritocrația e un cuvânt străin.
În timp ce un criminal cutreieră liber țara, românii trebuie să se întrebe: cine ne apără, de fapt?
România nu mai are doar o problemă de siguranță. Are o problemă de sistem.
Cazul Emil Gânj e doar ultima dovadă că statul român e slab, iar cetățenii – vulnerabili. Nu pentru că nu ar exista legi sau resurse, ci pentru că în funcții-cheie se află oameni puși politic, nu pe bază de competență.
Atâta timp cât numirile vor fi politice și nu profesionale, vom avea mai mulți criminali liberi și mai puțină dreptate. România merită o Poliție care să servească cetățeanul, nu partidul.
