Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a anunțat că România renunță la dreptul de veto în UE în ce privește politica externă și securitatea. Dincolo de schimbarea poziției Guvernului la 180 de grade, renunțarea la a mai avea vreun cuvânt de spus în Uniunea Europeană este o trecere jenantă de la poziția în genunchi, la poziție târâș.
Astfel, România a anunțat că se alătură celor 9 țări care cer eliminarea dreptului de veto al statelor membre, în politica externă și securitate, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Slovenia, Spania şi Olanda.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a reușit să surprindă pe toată lumea după cotitura ciudată de la opoziția față de anularea dreptului de veto în UE de acum câteva luni, la acceptul total pentru o astfel de propunere.
Chiar dacă reprezentanții României în relația cu Uniunea Europeană nu s-au opus niciodată la niciun ordin venit de aici, rămânea, totuși, teoretic cel puțin, posibilitatea de a negocia un drept sau o nevoie a țării sau de a ne opune unor derapaje în deciziile statelor dezvoltate.
Bogdan Aurescu a explicat că, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al provocărilor internaționale tot mai mari cu care se confruntă UE, politica externă a UE are nevoie de proceduri adaptate la noul context internațional pentru a consolida Uniunea Europeană ca actor de politică externă, prin reacții mai rapide și, prin urmare, mai eficiente, în vreme de criză, dar nu numai.
