Fostul consilier politic critică dur discursul anti-sistem al medicului, aflat acum în stare critică
Controversele din jurul medicului Flavia Groșan revin în atenție după comentariile tăioase făcute de Andrei Caramitru, economist și fost consilier politic. Într-o postare pe Facebook, Caramitru a afirmat că „femeia era clar dusă cu pluta”, acuzând-o pe Groșan că a promovat teorii conspiraționiste în plină pandemie.
„Refuza realitatea, știința, diagnosticele”
„Mulți m-au rugat să îmi zic părerea despre Groșan, ‘medicul’ conspiraționist. Femeia era clar dusă cu pluta, o luase razna din cauza situației groaznice medicale. Refuza realitatea, știința, diagnosticele, adevărul – ca să își păstreze o speranță personală”, a scris Caramitru.
El a adăugat că reacția acesteia a fost una „cognitiv normală într-o situație tragică”, dar că adevărații vinovați ar fi „cei care au amplificat mesajele ei” și „rețelele sociale care au permis așa ceva”.
„A adus moarte multă în jur”
Într-un ton acuzator, Caramitru a afirmat că medicul „a adus moarte în jurul ei” și că „Dumnezeu să o judece și să o ierte”, adăugând că „cei care i-au amplificat mesajele criminale nu au nicio scuză”.
Flavia Groșan, la terapie intensivă
Medicul Flavia Groșan se află în prezent la Terapie Intensivă, fiind ținută în viață de aparate. Ea a devenit cunoscută în perioada pandemiei de COVID-19, când a criticat tratamentele oficiale și a promovat propriile „scheme de tratament” alternative, respinse de Colegiul Medicilor.
Potrivit apropiaților, Groșan ar fi refuzat și tratamentul oncologic recomandat de medici, preferând metode naturiste.
Controverse care continuă și după tăcerea pacientei
După ce influencerul Lucian Mîndruță a afirmat că „metastazele i-au afectat creierul”, reacția lui Caramitru a reaprins un val de indignare online. Mulți internauți consideră tonul celor doi „lipsit de empatie” față de o persoană aflată pe patul de spital.
Deși Flavia Groșan a fost un personaj polarizant, trecerea de la critică la dispreț public ridică întrebări legate de limitele decenței în spațiul public, mai ales în fața suferinței umane.
