Haideți să vă explicăm puțin cum stă treaba cu dobânda de referință practicată de către BNR și cum românii au ajuns să plătească de fapt împrumuturile luate de către statul român.
Acum vreo trei ani masa monetară din România se afla undeva pe la 400 de miliarde de lei, constantă de ceva timp.
A venit momentul în care Klaus Iohannis a reușit să aducă la guvernare PNL, susținut inițial de către PSD și apoi de către USR, apoi iar de către PSD.
Atunci a fost momentul la care statul a început dezastrul, adică să se împrumute în mod excesiv. De ce? Deoarece cheltuielile realizate de la bugetul de stat depășeau cu mult încasările.
Spre exemplu în anul 2021 veniturile erau de doar 35 de miliarde de euro în timp ce încasările au fost de 65 de miliarde de euro. Cum este posibil așa ceva? Păi foarte simplu, banii suplimentari necesari veneau din fonduri europene, dar cea mai mare parte din împrumuturi interne și externe.
În mod normal partidele ar fi trebuit să ia de urgență măsuri pentru a reduce cheltuielile statului, duse la cote sustenabile de către partidele politice. Astăzi 93% din bugetul de stat este cheltuit pe salarii, pensii și pe cheltuielile administrative. Mai puțin de 7% din bugetul de stat este alocat pentru investiții.
Cum se împrumută statul român de pe piața internă
Pentru că statul român nu reușea să strângă bani pentru a acoperi cheltuielile de la bugetul de stat, dar salariile veneau în fiecare lună, a dat comanda către BNR să dea drumul la tiparniță. A fost vorba despre o înțelegere tacită deoarece în realitate BNR nu este subordonată guvernului, fiind o instituție independentă. Cu toate acestea atunci când în conturi nu se aflau banii pentru salarii și pensii, banca națională fie lăsa statul PSD cu PNL să se prăbușească, fie trimitea bani în conturi și așa fiecare bugetar își primea salariul.
BNR nu poate credita în mod direct statul român, acesta din urmă fiind considerat ca un simplu actor pe piața financiară, ca orice altă persoană juridică sau fizică. Dar metoda de creditare este una extrem de simplă: statul român cere împrumuturi de pe piața financiară internă, adică de la români, de la bănci și de la persoanele juridice. Dacă nu există însă suficienți bani pe piață atunci băncile comerciale se duc către BNR și cer de acolo monedă pentru a împrumuta statul român. Nu fac acest lucru pentru că așa își doresc ci pentru că așa li se cere. Așa că BNR dă drumul la tiparnița de bani și trimite monedă fără acoperire către băncile comerciale, acestea adăugă 1-2% sub formă de comision și oferă acei bani către statul român.
Banii fără acoperire generează inflație, adică prețuri mai mari
În ultimii 2-3 ani masa monetară din România a crescut cu 50%, de la 400 de miliarde de lei până la 600 de miliarde de lei. În condițiile în care afacerile românilor au fost închise de pandemie, creșterea de masă monetară nu a fost justificată de intensificarea schimburilor comerciale ci de nevoia statului de bani. Așa că această masă monetară tipărită fără acoperită nu a generat decât inflație, chiar dacă aceasta s-a văzut pentru câtva timp, nu imediat.
Ca urmare a acestui lucru, adică existența de bani fără acoperire, simple foi de plastic, prețurile au explodat.
Acum BNR, pentru a ține sub control prețurile, trebuie să strângă acești bani de pe piață. Cum poate face acest lucru? Păi foarte simplu, îi ia de la cetățenii care au rate la bănci, nu de la statul român.
Cum se face acest lucru: crescând dobândă de referință și care duce în scurt timp și la creșterea ROBOR.
Românii plătesc astăzi împrumuturile luate de către stat
Practic BNR trebuie să restrângă piața financiară cu aproximativ 50 de miliarde de lei, astfel încât surplusul de monedă să dispară. Un calcul simplu arată că vorbim despre o valoare de aproximativ 10 de miliarde de euro. Încă aproximativ 50 de miliarde de euro vor fi scoși din circulație de către statul român care va trimite banii din taxe și impozite direct în rambursarea creditelor.
Cetățenii României și persoanele juridice aveau la nivelul anului 2019, când a început tiparnița să meargă, o datorie de aproximativ 80 de miliarde de euro. Dobânda medie anuală ce era plătită curent era de aproximativ 5%. La momentul de față această dobândă s-a dublat, este de aproape 10%. Practic valoarea suplimentară de 5% reprezintă modul în care BNR va restrânge de pe piață sume importante de bani. Un calcul elementar ne arată că sub această formă în fiecare an BNR va putea restrânge anual de pe piață, de la cetățeni, undeva la 4 miliarde de euro.
Un calcul simplu ne arată că va trebui să ne pregătim pentru o perioadă mai grea care va dura aproximativ 2 ani, adică până undeva în anul 2024. Atunci va fi momentul la care dobânzile vor scădea și probabil că acest proces va fi unul lent și va începe în a doua parte a lui 2023.
În această perioadă fie ne obișnuim cu dobânzile mari, fie lucrăm cu ele.
Cu părere de rău pentru români atunci când statul este în faliment tot ei sunt cei care plătesc lipsa de performanță. Statul suntem noi și dacă de fiecare dată ne amăgim cu aceleași partide politice, adică cu PSD și PNL, rezultatele vor fi similare.
