Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 ridică semne grave de întrebare: fără dovezi concrete, CSAT s-a bazat pe analogii vagi cu Rusia și pe un document compus de o inteligență artificială. O democrație deturnată în numele securității?
România se află într-un moment critic, fără precedent în istoria sa democratică post-decembristă: alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate, iar decizia a fost luată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în baza unor suspiciuni nefundamentate privind o presupusă ingerință a Federației Ruse. Ce este și mai grav – în absența oricărei dovezi concludente, autoritățile s-au bazat, potrivit surselor, pe „analize de risc” generate de un sistem de inteligență artificială – mai exact, o simulare scrisă cu ajutorul ChatGPT.
Un precedent periculos: anularea democrației cu o „ficțiune predictivă”
În ședința CSAT din 30 iunie 2025, serviciile de informații ar fi adus în discuție presupuse „modele de atac informațional rusesc”, fără însă a furniza probe concrete, interceptări, sau vreo rețea destructurată. În schimb, membrii CSAT au fost informați despre posibile scenarii de influență externă, construite pe baza analogiilor cu alte țări și completate cu o simulare text generată de AI, descrisă de unii oficiali ca fiind „plauzibilă, dar alarmistă”.
Cu alte cuvinte, alegerile unui popor întreg au fost invalidate nu pe bază de fapte, ci pe baza unor algoritmi care anticipează „ce ar fi putut fi”.
Securitatea națională, paravan pentru decizii politice?
Justificarea invocată: „amenințări hibride” care ar fi afectat în mod subtil corectitudinea procesului electoral. Însă, în lipsa oricărei anchete judiciare publice, decizia pare mai degrabă un act politic travestit în decizie de securitate. În plus, oficiali ai structurilor implicate ar fi recunoscut că „dovedirea ingerinței rusești ar putea dura ani de zile”.
Cu ce drept a fost suspendată voința cetățenilor? Cine răspunde pentru suspendarea unui proces democratic în baza unor documente speculative, fie ele și generate de AI?
O democrație sub asediu: pericolul precedentului
Acest gest al autorităților deschide o cutie a Pandorei: dacă „pericolul posibil” justifică anularea unui scrutin, ce îi împiedică să anuleze și alegerile parlamentare? Sau locale? Ce mai valorează votul cetățeanului, dacă poate fi înlocuit cu „simulări de destabilizare”?
Pe lângă întreaga absurditate procedurală, rămâne faptul că această decizie a fost luată netransparent, fără consultarea publicului, fără o dezbatere parlamentară și fără avizul Curții Constituționale. Iar pentru opinia publică, totul a fost transmis într-un limbaj steril: „măsură de prevenire în interesul statului”.
România, laboratorul fricii și al controlului?
Într-un climat european tot mai tensionat, România pare să devină laboratorul unei noi forme de cenzură politică, în care democrația este suspendată de „motive de securitate” invocate de structuri care nu dau socoteală public.
Cum se face că nicio altă țară din UE nu a anulat alegeri pe motiv de „risc de influență străină”? De ce tocmai România, unde clasa politică este profund compromisă, justiția este decredibilizată, iar încrederea în guvern este la cote minime?
Cine trage foloasele?
Faptul că alegerile au fost anulate tocmai când se contura un val antisistem și o posibilă victorie a unui candidat independent (sau al unui partid anti-mainstream) ridică întrebări legitime despre interesele reale din spatele deciziei. Cui folosește amânarea votului? Cine câștigă timp?
Democrația nu poate fi resetată cu „Enter”
Anularea alegerilor pe baza unui text generat de o mașină este un act de profundă iresponsabilitate. România riscă să devină o democrație de vitrină, în care voința poporului este filtrată, procesată și, dacă nu convine, anulată.
Dacă nu vom avea o reacție publică fermă și o anchetă parlamentară transparentă, vom fi intrat deja într-o eră a simulării democrației, unde adevărul și minciuna sunt scrise de același algoritm.
