De la civil în fotoliul Apărării: o ironie a istoriei
În 1992, când România abia își găsea drumul printre tranziții politice, un tânăr pe nume Ionuț Moșteanu evita armata. Trei decenii mai târziu, același om conduce Ministerul Apărării Naționale.
Ironia istoriei nu se oprește aici: în plin exercițiu de mobilizare, ministrul recunoaște public că nu și-a satisfăcut stagiul militar — dar se ferește să spună de ce.
„Sunt foarte mulți oameni care nu au făcut armata”
Întrebat direct de jurnaliștii Gândul, Moșteanu a preferat un răspuns general:
„Sunt foarte mulți oameni care nu au satisfăcut stagiul militar. Eu sunt civil, nu sunt militar. Există o separație clară între aceste roluri.”
Un răspuns care evită fondul problemei: cum poate un ministru al Apărării să conducă armata unei țări, fără să fi trecut nici măcar o zi printr-un exercițiu militar?
„Ar fi cam târziu” – scuza care a ridicat sprâncene
Reporterul a mers mai departe: nu s-a gândit ministrul la un stagiu voluntar?
„Am 52 de ani. Ar fi un pic cam târziu și statul nu m-ar folosi prea mult. Ne rezumăm la cei tineri”, a spus Moșteanu.
O explicație discutabilă, mai ales în condițiile în care la mobilizarea recentă au fost chemați rezerviști de 55, chiar 60 de ani.
Trotineta și jocurile pe calculator, noul antrenament militar
În timp ce omologul său american, Pete Hegseth, se antrenează cot la cot cu trupele speciale, ministrul român al Apărării pare mai preocupat de Săptămâna Jocurilor pe Calculator și de plimbările cu trotineta electrică prin sediul USR.
Un contrast jenant, care alimentează percepția că Ministerul Apărării a devenit o scenă de imagine, nu de acțiune.
Facultatea, scutul perfect în anii ’90
Potrivit CV-ului său oficial, Moșteanu a urmat Politehnica București, apoi s-a transferat la Universitatea Bioterra, pe care a absolvit-o.
În anii ’90, statutul de student reprezenta o modalitate legală de evitare a armatei, iar unii consideră că acesta a fost „norocul” actualului ministru.
un ministru fără uniformă, dar cu multe explicații de dat
La 52 de ani, Ionuț Moșteanu conduce o armată fără să fi purtat vreodată uniforma.
Întrebarea care rămâne este simplă: cum poate înțelege cu adevărat realitatea militară un om care a făcut totul pentru a o evita?
Iar răspunsul – probabil – nu va veni niciodată.
