Trompetele Moscovei de la București, dar și cele ale Bruxellului, cele care susțin ideea ciudată a integrării europene a republicii Moldova, au sărit ca arse la declarația unionistului George Simion și care a cerut României să oprească finanțarea regimurilor politice oligarhice la Chișinău aceasta fiind unica cale spre unire.
Discursurile fără sens nu ajută pe nimeni, promisiunile care nu se pot îndeplini de asemenea. Integrarea europeană a republicii Moldova ca și stat de sine nu este o chestiune reală, este doar o propagandă ieftină vândută românilor de la est de PRUT.
În ciuda donațiilor făcute de-alungul timpului de România dar și de către alți parteneri europeni, regimurile de la Chișinău nu s-au schimbat. Ele au luat banii, i-au folosit în propriul interes, iar cetățenii trăiesc tot în sărăcie, frig și în întuneric.
Realitatea este că politicienii de la Chișinău au știu să vândă pe plan extern soarta propriilor cetățeni, dar nu și-au asumat absolut niciodată să aducă în republica Moldova bunăstarea. Vorbim de un stat incapabil să se apere singur, un stat din care a plecat mai mult de jumătate din populație, un stat care nu își poate susține propria administrație decât prin inflație și cu ajutoru dat de donatorii externi.
România și-a pus încrederea de-alungul timpului în mai mulți politicieni. De la Vladimir Voronin la Vlad Filat, de la Vlad Plahotniuc la Maia Sandu de fiecare dată relațiile au fost bune și dulci la început pentru ca în cele din urmă aceștia să se dovedească spre final niște impostori. Oamenii slabi când se văd cocoțați în vârf își pierd bunul simț și simțul responsabilității. Puterea le ia mințile și uită tot din trecut și încep să își folosească funcția doar în propriul interes.
Nimic nu s-a schimbat pentru soarta moldovenilor de când Maia Sandu este la conducere. Statul este tot unul slab, un stat corupt, viața cetățenilor nu a devenit mai bună, politica antiromânească continuă. Faptul că nu se declară pe față împotriva României, așa cum făcea Voronin, nu înseamnă că în cercurile restrânse discuțiile purtate nu sunt antiromânești.
Calea spre Unire trebuie să fie deschisă acum. Aceasta depinde numai de factorii politici de la București și de la Chișinău. Să scoți granița de pe Prut este simplu: este suficient un vot în parlamentele celor două state. Așa cum cele două Germanii s-au unificat tot așa și cele două maluri de Prut trebuie să se unifice.
Recunoșterea internațională a unui asemenea proces se face automat, nu avem nevoie de aprobarea nimănui. Acordurile internaționale stabilesc că se pot modifica liber granițele numai prin voința exprimată democratic a celor două părți care fac obiectul chestiunii de drept internațional.
România trebuie doar să lase clasa politică de la Chișinău să învețe să se descurce. De fiecare dată când România a intervenit a ieșit exact invers și așa a fost afectată imaginea țării noastre. Dacă politicienii români nu se pricep este mai bine să stea deoparte și să lase lucrurie să decurgă natural.
Maia Sandu are astăzi o șansă istorică și dacă setea de putere nu i-a întunecat vederea atunci ea ar trebui să înceapă pașii firesc spre unire și acest lucru prin declarații publice ca să fie o chestiune asumată. Nu avem nevoie de politicieni fără coloană vertebrală și care susțin doar după ce și-au pierdut funcția că au încercat dar nu au reușit. Acestea sunt doar minciuni spune ulterior pentru a se scuza.
Maia Sandu poate lua un loc în istorie alături de Mihai Viteazu, Alexandru Ioan Cuza sau regele Ferdinand, este o ocazie unică în viața unui om. Să vedem dacă va avea inteligența necesară pentru a face acest pas în condițiile în care România dar și cancelariile europene sunt deschise spre o soluționare rapidă a situației economice și de securitate din regiune.
