Dacă patronii de la Holzindustrie Schweighofer l-ar fi invitat pe Klaus Iohannis să planteze pomi în judeţele Alba și Covasna, am fi putut înţelege, căci în aceste judeţe, de ani de zile, firma austriacă a tăiat tot ce se putea tăia în materie de păduri. Ar fi fost o compensare pentru munţii cheliţi de drujbele austriece, protejate de consulul onorific al Austriei, Andreas Huber, care este şi finul lui Klaus Iohannis.
Cine este acest Andreas Huber aflăm dintr-un articol publicat în 2017 de „ancheteonline.ro” şi preluat de „Cotidianul” (https://www.cotidianul.ro/cum-il-uneste-industria-lemnului-pe-iohannis-de-schweighofer/), unde găsim şi un pasaj dintr-un Comunicat oficial al Austriei, referitor la sarcina cu care Andreas Huber a venit în România: „Misiunea diplomatică, condusă de Consulul Onorific al Austriei la Sibiu, are rolul de a sprijini accesul companiilor austriece în regiune”. Huber este membru al FDGR (condus mulţi ani chiar de Klaus Iohannis), organizaţie declarată urmaşă şi succesoare a organizaţiei fasciste GEG.
Văzînd transmisiile tuturor televiziunilor de la evenimentul petrecut la Dăbuleni, în care Klaus Iohannis, în cizme de cauciuc, cu o geacă fosforescentă de firmă, săpa o groapă deja făcută, în care a pus un pui de pom, am avut impresia că Preşedintele României face mişto de români, anunţînd că dă semnalul unei împăduriri care să oprească deşertificarea Olteniei!
În faţa acestei ipocrizii prezidenţiale, n-avem cum să nu ne aducem aminte de ziua de 23 martie 2015, cînd, doar la cîteva luni de la instalarea la Cotroceni, a retrimis în Parlament proiectul de lege privind Codul silvic, în care se limitau tăierile de copaci la 30%, ceea ce nemulţumea firma Holzindustrie Schweighofer! Iată cum motiva Iohannis această decizie: „Apreciem că dispozițiile art. 60 alin. (5) lit. f) și g) – prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național și dreptul de preempțiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă – sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esențiale ale economiei de piață”.
Practic, retrimiterea proiectului în Parlament de către Iohannis venea ca urmare a solicitării celor de la Holzindustrie Schweighofer de a se renunţa la limitarea tăierii pădurilor. Împotriva deciziei lui Iohannis s-a exprimat atunci şi ONG-ul Environmental Investigation Agency (EIA), condus la acea vreme de Mihai Goțiu, cel care azi, ca deputat USR, a devenit iohannist pînă în măduva oaselor! Chiar Goţiu spunea atunci „că motivația Administrației Prezidențiale conținea numeroase solicitări ale companiei Schweighofer, de modificare a proiectului Codului Silvic”!
Sînt multe de spus despre legăturile lui Klaus Iohannis cu firma austriacă Holzindustrie Schweighofer şi despre tăierile ilegale de păduri. De aceea, episodul de la Dăbuleni, în care tocmai Klaus Iohannis, prietenul tăietorilor de copaci, s-a apucat de plantat puieţi nu este altceva decît o sfidare a opiniei publice, ca şi cum aceasta ar fi o masă amorfă care nu ştie nimic despre Schweighofer şi activitatea acesteia în munţii României.
Dar şi de iţele care-l leagă chiar pe Klaus Iohannis de firma austriacă. Subiect pe care l-au ignorat toate televiziunile care au transmis în direct momentul „istoric” în care Iohannis a pus un pomişor în pămîntul deşertificat al Dăbuleniului. O fi de ajuns acest copăcel pentru a compensa tăierile masive de păduri de către prietenii lui Iohannis de la Holzindustrie Schweighofer?
P.S. Nu trebuie uitat faptul că fostul ministru al Mediului, Doina Pană, a fost otrăvită cu mercur, aşa cum demonstrează ultimele expertize medicale din dosar. Aceasta declara recent: „Măsurile pe care le-am luat i-au făcut pe mulți să piardă milioane de euro pe an”. Oare, la cine se referea?
