Pește de la cap se strică: Când șeful e dus de pe fix, balamucul devine partid.
Dacă urmăriți ieșirile publice ale nucleului militant din jurul lui George Simion, nu căutați analize geopolitice, programe de guvernare sau dezbateri de idei. Uitați de orice pretenție de logică politică și puneți-vă halatele albe, pentru că ați pășit direct în secția de aștia-s-duși-cu-pluta a României.
Bine ați venit la spitalul de nebuni, o instituție unde diagnosticul e unanim, iar pacienții își dau singuri cu tifla.
George Simion a depășit de mult orice limită a rațiunii politice, devenind un pacient de ospiciu marcat de frecvente episoade psihotice și crize de nervi violente care arată un om complet ieșit din minți. Nu este de mirare că societatea l-a bănuit în mod repetat de consum de substanțe interzise, fiind singura explicație plauzibilă pentru comportamentul său haotic, trecerile bruște de la isteria de pe TikTok la prăbușirile paranoice și fuga rușinoasă de la prima adiere de responsabilitate.
Cea mai recentă dovadă medicală a imploziei mentale din partid vine chiar de la vârful acestuia. Încercând să scape de brațul lung al legii în urma scandalului mafiot cu capul de porc lăsat la domiciliul lui Marius Lulea, simionista Ariadna Cîrligeanu a oferit o capodoperă a autodenunțului psihiatric.
Ca să se disculpe în fața societății, a votanților și procurorilor, a repetat docil ce-i suflase Simion și a recunoscut senin că ar fi fost „manipulată psihologic”, invocând oficial lipsa de discernământ în timp ce executa ordinele de partid.
Să ne oprim o secundă asupra acestei abisale prăpăstii cognitive. Un deputat în Parlamentul României, om care decide destinele fiscale, economice și sociale a milioane de cetățeni, recunoaște negru pe alb că are creierul pe persoană fizică în regim de închirieri și că poate fi telecomandat la comanda altui țăcănit.
Păi dacă un parlamentar AUR admite că n-are discernământ, cum naiba votează legile țării? După cum bate vântul pe WhatsApp de la consilierii israelieni ai lui Netanyahu?
Această incapacitate cronică de a gândi generează și comportamentul de secție închisă al simioniștilor. Ei se autoprezintă pompos drept „soldați de primă linie”. Dar ce fel de soldați sunt aceia care confundă arena democratică a dezbaterii de idei cu o curte de penitenciar de maximă siguranță?
Pentru că în capul lor e un ecou gol și nu posedă nicio viziune politică coerentă, simioniștii au o singură metodă de „dialog”: bătaia, urletul și intimidarea. Dacă nu le dai dreptate, dacă îi contrazici cu argumente sau dacă le arăți cifrele reale ale eșecurilor lor electorale, „soldatul” simionist sare direct la gât, fluturând amenințări cu moartea și apucături de haită scăpată din lesă. Politica lor se rezumă la un reflex pavlovian: când nu ai creier, scoți pumnul.
Pește de la cap se strică: Când șeful e dus de pe fix, balamucul devine partid
Nu e de mirare că subalternii mimează perfect incoerența, panicile și derapajele. Modelul suprem, George Simion, este campionul absolut al demenței politice în haine de patriot de carton. Un om țăcănit, complet dus de pe fix, care pe TikTok pozează în haiduc invincibil, dar care în viața reală dă „seen” la scandaluri, își lasă consilierii baltă pe chat și o ia la sănătoasa la prima adiere de responsabilitate – fie că fuge de presă, fie că fuge tocmai la Praga.
George Simion este pacientul zero al acestui ospiciu politic: strigă „Suveranitate!” în timp ce își ia strategiile pe WhatsApp de la Tel Aviv, își îngroapă propriul partid în eșecuri electorale colosale (de la localele de 6% până la umilirea istorică din fața lui Nicușor Dan).
Data viitoare când mai auziți vreun simionist urlând pe stradă despre „patrie” și „onoare”, amintiți-vă de fișa de internare: ăștia sunt oamenii care cer să guverneze țara în timp ce își caută disperați discernământul prin buzunare.
1 comentariu