Deputata AUR Ramona Lovin a lansat un nou exercițiu de ipocrizie politică, plângând cu lacrimi de crocodil pe umerii românilor din diaspora pentru o pretinsă pierdere a 6 milioane de lei. Într-un comunicat oficial, Lovin se declară revoltată că autoritățile nu au „înființat” trei centre comunitare la Londra, Roma și Castellón, omițând intenționat să spună că propriul ei amendament a fost, de la bun început, o capcană demagogică, complet inaplicabilă din punct de vedere tehnic și legal.
În disperarea de a puncta electoral, Ramona Lovin demonstrează o ignoranță cruntă față de modul în care funcționează statul român și instituțiile sale.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) nu este o agenție imobiliară care cumpără clădiri și angajează personal peste hotare. Instituția funcționează exclusiv prin acordarea de finanțări nerambursabile pe bază de concurs de proiecte destinate asociațiilor. În loc să instige asociațiile din diaspora să trimită scrisori de protest și să ceară socoteală Guvernului, deputata AUR ar fi trebuit să le îndrume să scrie și să depună proiecte eligibile pentru a accesa acele fonduri.
Mai mult, suma cu care Lovin se laudă – 6 milioane de lei pentru trei centre în mari metropole europene – arată o deconectare totală de la realitatea economică. Să pretinzi că poți achiziționa sau închiria pe termen lung, renova, dota și susține salarial un sediu la Londra sau Roma cu aproximativ 400.000 de euro per locație este o aberație financiară absolută. La aceasta se adaugă impotența diplomatică a inițiativei: statul român nu poate deschide sedii oficiale pe teritoriul altor state printr-un simplu amendament strecurat în buget, ignorând complet necesitatea unor acorduri bilaterale și regimul juridic internațional.
Tactica deputatei Ramona Lovin este rețeta clasică a găștii de trădători din jurul Georgică: propui o inițiativă absurdă, știind perfect că instituțiile nu au cadrul legal să o implementeze, pentru ca mai apoi să te victimizezi public că sistemul îți blochează intențiile bune.
