Faliment total pentru PNL: Instanța Supremă îi obligă definitiv pe liberali să restituie milioanele de euro încasate ilegal pentru campania lui Ciucă
Lovitură financiară pentru Partidul Național Liberal, care pierde definitiv procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) privind banii încasați de la stat pentru campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins joi, 15 octombrie 2026, recursul formulat de PNL împotriva unei sentințe a Curții de Apel București, menținând astfel decizia AEP prin care liberalilor li s-a cerut să restituie la bugetul de stat 14.117.378,04 lei, echivalentul a aproximativ 2,8 milioane de euro. Hotărârea vine pe fondul problemelor financiare ale partidului, care a acumulat datorii de peste 150 de milioane de lei.
Decizia definitivă a instanței supreme pune capăt unui litigiu început în august 2025, după ce AEP a constatat că PNL a beneficiat de rambursarea unor cheltuieli electorale efectuate din subvenții publice, deși legislația privind finanțarea partidelor interzice rambursarea unor asemenea sume.
Partidul este expus și la plata dobânzilor și penalităților de întârziere, precum și la procedura executării silite prin poprire, prevăzute în decizia AEP.
Verdictul definitiv al ÎCCJ adaugă o presiune financiară importantă asupra liberalilor, în condițiile datoriilor acumulate în urma campaniilor electorale din 2024.
ÎCCJ a respins definitiv recursul PNL: Decizia din 15 octombrie 2026
Potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al Înaltei Curți de Casație și Justiție, dosarul cu numărul 5357/2/2025, având ca obiect anularea unui act administrativ, a fost soluționat definitiv joi, 15 octombrie.
Instanța supremă a respins ca nefondat recursul formulat de PNL împotriva Sentinței civile nr. 1510 din 19 noiembrie 2025 a Curții de Apel București.
„Respinge recursul formulat de reclamantul Partidul Naţional Liberal împotriva Sentinţei civile nr. 1510 din 19 noiembrie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 15 octombrie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în minuta publicată de ÎCCJ.
Dosarul fusese înregistrat la instanța supremă la 3 februarie 2026, după ce PNL declarase recurs la 21 ianuarie. Judecătorii au analizat cauza în ședința din 24 septembrie 2026, când au amânat pronunțarea pentru 8 octombrie. A urmat o nouă amânare, pentru 15 octombrie, dată la care a fost pronunțată soluția definitivă.
Prin respingerea recursului, rămâne în vigoare sentința Curții de Apel București, care respinsese cererea PNL de anulare a deciziei AEP. Astfel, obligația de restituire stabilită de autoritatea electorală nu mai poate fi înlăturată prin căile ordinare de atac din acest proces.
Documentul AEP: PNL trebuie să restituie exact 14.117.378,04 lei
La originea litigiului se află Decizia nr. 128/SC din 7 mai 2025, emisă de Autoritatea Electorală Permanentă, document care stabilește obligația Partidului Național Liberal de a restitui la bugetul de stat 14.117.378,04 lei, reprezentând cheltuieli electorale efectuate cu ocazia alegerilor prezidențiale din 2024 și rambursate cu încălcarea legislației.
Documentul, care conține șase pagini, inclusiv o anexă detaliată cu facturile și cheltuielile invalidate, arată cum a ajuns autoritatea electorală la suma imputată liberalilor.
PNL a depus, la 13 decembrie 2024, o cerere de restituire a cheltuielilor electorale, înregistrată la AEP sub numărul 40556. Cererea a fost însoțită de o declarație pe propria răspundere.
Ulterior, prin Referatul nr. 41328 din 19 decembrie 2024, AEP a restituit PNL suma de 17.650.605,51 lei, în baza Ordonanței de Urgență nr. 143/2024, adoptată după anularea alegerilor prezidențiale.
Rambursarea a fost efectuată înainte de finalizarea controlului privind legalitatea cheltuielilor.
Controlul ulterior, consemnat în Raportul nr. 4716 din 7 martie 2025, a stabilit că o parte covârșitoare a sumelor restituite partidului nu putea face obiectul rambursării.
Mai exact, AEP a identificat două categorii de cheltuieli:
- 14.109.587,59 lei – cheltuieli electorale efectuate din subvențiile acordate PNL de la bugetul de stat, pentru care legislația nu permite rambursarea;
- 7.790,45 lei – o diferență rezultată din însumarea eronată a valorii unor servicii facturate de Antena 3, fără documente justificative corespunzătoare pentru suma respectivă.
Totalul celor două categorii este de 14.117.378,04 lei, sumă pe care AEP a decis să o recupereze.
În articolul 1 al deciziei, autoritatea electorală stabilește expres că PNL „are obligația de a vărsa la bugetul de stat suma de 14.117.378,04 lei”, reprezentând cheltuieli finanțate din subvenții publice, care nu puteau fi rambursate, precum și cheltuieli aferente unei facturi însumate eronat.
Decizia îl menționează ca reprezentant legal al partidului, la momentul emiterii documentului, pe Cătălin Predoiu, în calitate de președinte interimar al PNL.
Cum a ajuns PNL să încaseze de două ori bani de la stat pentru aceeași campanie
Problema identificată de AEP este legată de mecanismul de finanțare și rambursare a campaniilor electorale.
Partidele politice primesc anual subvenții de la bugetul de stat, pe care le pot folosi, în condițiile legii, inclusiv pentru campanii electorale. Separat, legislația permite rambursarea unor cheltuieli de campanie, în special a celor finanțate din surse private, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Articolul 48 alineatul (11) litera d) din Legea nr. 334/2006 stabilește însă că nu se rambursează sumele aferente cheltuielilor electorale finanțate din subvențiile primite de la stat.
Cu alte cuvinte, statul nu trebuie să plătească de două ori aceeași cheltuială, o dată prin subvenția acordată partidului și a doua oară prin rambursarea cheltuielilor de campanie.
Situația s-a complicat după anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională.
La 12 decembrie 2024, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adoptat OUG nr. 143/2024, prin care a stabilit o procedură specială pentru restituirea cheltuielilor electorale efectuate de partide și candidați.
Executivul a justificat măsura prin caracterul excepțional al anulării scrutinului și prin necesitatea evitării unor dificultăți financiare care ar fi împiedicat competitorii electorali să participe în condiții echitabile la noile alegeri prezidențiale.
Ordonanța a permis rambursarea rapidă a cheltuielilor, pe baza rapoartelor depuse și a declarațiilor pe propria răspundere, însă a prevăzut și verificarea ulterioară a legalității acestora.
Articolul 2 din ordonanță stabilește că, în cazul constatării unor cheltuieli efectuate cu încălcarea Legii nr. 334/2006, sumele corespunzătoare trebuie vărsate la bugetul de stat în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei AEP.
PNL a interpretat ordonanța în sensul că aceasta permitea restituirea integrală a cheltuielilor, indiferent de sursa finanțării, inclusiv a celor acoperite din subvenția de stat.
AEP a adoptat însă o interpretare diferită, potrivit căreia ordonanța specială nu înlătura interdicția legală privind rambursarea cheltuielilor finanțate din subvenții.
Această divergență a stat la baza procesului pierdut definitiv de liberali.
Unde au ajuns banii: Televiziuni, publicitate online și servicii de campanie
Anexa deciziei AEP conține 38 de poziții de cheltuieli, cu indicarea furnizorilor, numerelor facturilor, valorilor și temeiurilor legale pentru invalidarea sumelor.
O parte importantă a cheltuielilor aferente campaniei lui Nicolae Ciucă a fost destinată publicității la televiziuni, în presă și în mediul online.
Printre cele mai mari facturi menționate în document se numără una emisă de Avandor International SRL, în valoare de 1.890.348 de lei, pentru cheltuieli din categoria publicității online.
AEP a invalidat și o factură de 1.360.121,39 lei, emisă de Campus Media TV SRL la 22 noiembrie 2024, încadrată la categoria radio, televiziune și presă scrisă. Același furnizor apare și cu alte facturi, inclusiv de 416.491,40 lei și 228.980,78 lei.
În document figurează și DBV Media House SRL, cu o factură de 1.171.143,14 lei, precum și Kensington Communications SRL, cu cheltuieli de peste un milion de lei.
O altă factură importantă, de 1.250.000 de lei, a fost emisă de Casimo Sibinvest SRL, societate care apare în anexă cu mai multe facturi pentru servicii online.
În cazul RTV HD SRL, documentul menționează, între altele, facturi de 596.525,13 lei și 964.225,38 lei.
Apar, de asemenea, facturi emise de B1 TV Channel SRL, inclusiv una de 681.047,71 lei, dar și de Antena 3 SA, printre care facturi în valoare de 361.402,20 lei și 635.000 de lei.
Lista furnizorilor include și Clever Media Network, Clever Business Transilvania, V PR&COMM Agency, Eikon 7 Communication Romania, Business Station, Digital AI Master, Mediadraft și alte societăți care au furnizat servicii pentru campania electorală.
Nu toate cheltuielile au vizat promovarea în mass-media sau pe internet. Anexa cuprinde și servicii încadrate la alte categorii, inclusiv închirieri și cheltuieli conexe campaniei electorale, precum și comisioane bancare.
Este important de precizat că, în cazul cheltuielilor efectuate din subvenții, AEP nu a stabilit prin această decizie că serviciile nu au fost prestate sau că facturile ar fi fost fictive. Motivul principal al invalidării a fost sursa publică a finanțării, care nu permitea o nouă rambursare din bugetul de stat.
AEP a descoperit și o eroare la o factură Antena 3
O situație distinctă privește factura nr. A3 CTB 4082 din 22 noiembrie 2024, emisă de Antena 3 SA, cu valoarea de 144.000 de lei.
În urma verificării documentelor, inspectorii AEP au identificat o neconcordanță între calculul difuzărilor realizate de televiziune și suma facturată.
Conform anexei, după solicitarea unor clarificări, furnizorul a transmis un model de calcul al difuzărilor, din care a rezultat o diferență de 7.790,45 lei, reprezentând o sumă facturată în plus.
Documentul menționează că PNL a solicitat furnizorului emiterea unei facturi storno pentru corectarea erorii.
AEP a invalidat însă diferența respectivă, invocând articolul 48 alineatul (13) din Legea nr. 334/2006, referitor la neconcordanțele sau erorile din documentele justificative care nu sunt remediate până la finalizarea controlului.
Această sumă a fost inclusă în totalul celor peste 14,1 milioane de lei pe care PNL trebuie să îi restituie statului.
Dobânzi, penalități și posibilitatea executării silite
Decizia AEP din 7 mai 2025 nu s-a limitat la constatarea cheltuielilor considerate nerambursabile, ci a stabilit și obligațiile concrete ale partidului.
Potrivit articolului 2, PNL avea obligația de a vărsa suma de 14.117.378,04 lei la bugetul de stat în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei și de a transmite AEP dovada plății în cel mult cinci zile de la efectuarea acesteia.
Articolul 3 prevede consecințele nerespectării termenului: „Pentru sumele prevăzute la art. 1 şi nevărsate la termen la bugetul de stat se percep dobânzi şi penalităţi de întârziere, calculate conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea corespunzătoare a procedurii privind executarea silită prin poprire, în condiţiile art. 236 din aceeaşi lege.”
Prin urmare, suma de peste 14 milioane de lei poate fi însoțită de obligații accesorii, dacă nu a fost achitată la termen.
Simpla contestare în instanță a unui act administrativ nu determină automat suspendarea executării acestuia. O asemenea suspendare presupune îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.
Din informațiile publice disponibile nu rezultă dacă PNL a achitat integral sau parțial suma, dacă a obținut o suspendare a executării ori dacă AEP a început efectiv procedurile de recuperare și a calculat penalități.
Curtea de Apel București a respins cererea PNL în noiembrie 2025
Pentru a evita restituirea celor peste 14 milioane de lei, PNL a deschis la 12 august 2025 o acțiune în contencios administrativ împotriva AEP.
Liberalii au cerut anularea Deciziei nr. 128/SC din 7 mai 2025, susținând, potrivit informațiilor apărute în presă la acel moment, că ordonanța adoptată de Guvernul Ciolacu după anularea alegerilor permitea rambursarea integrală a cheltuielilor electorale.
Dosarul a fost judecat de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
La 19 noiembrie 2025, instanța a pronunțat Sentința civilă nr. 1510/2025, prin care a respins acțiunea liberalilor.
„Respinge cererea, ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal”, se arată în soluția pronunțată la acel moment.
Sentința nu era definitivă, iar PNL a decis să o atace. Recursul a fost declarat la 21 ianuarie 2026, iar dosarul a ajuns la ÎCCJ la începutul lunii februarie.
La 15 octombrie 2026, instanța supremă a respins definitiv recursul, închizând astfel procesul privind anularea deciziei AEP.
PNL avea datorii de peste 150 de milioane de lei. Bolojan a comandat un audit
Hotărârea definitivă a ÎCCJ are implicații financiare importante pentru PNL, în condițiile în care partidul se confrunta deja cu datorii considerabile după campaniile electorale din 2024.
În februarie 2025, publicația Snoop relata, citând surse din conducerea liberală, că partidul acumulase datorii și obligații de plată de peste 30 de milioane de euro.
O parte importantă a acestora provenea din contracte pentru materiale electorale și publicitate, dar și din obligații legate de sediile partidului.
Potrivit investigației, datoriile către o singură societate, AMMA Print, ajunseseră la aproximativ 125-130 de milioane de lei, după campaniile din 2020 și 2024.
Sursele citate susțineau că noua conducere a partidului, instalată după eșecul lui Nicolae Ciucă la alegerile prezidențiale, descoperise o situație financiară dificilă și încerca renegocierea obligațiilor de plată.
Ilie Bolojan, care a preluat conducerea interimară a PNL după alegerile din 2024, a dispus efectuarea unui audit financiar pentru stabilirea situației reale a partidului.
În iulie 2025, după apariția informațiilor privind obligația de restituire a celor 14 milioane de lei către AEP, Bolojan a recunoscut existența unor datorii ale PNL și a afirmat că acestea vor fi achitate inclusiv din cotizațiile membrilor.
Ulterior, în august 2025, HotNews a relatat, citând surse din PNL, că decizia de a contesta decizia AEP în instanță fusese luată de noua conducere pentru a câștiga timp în condițiile lipsei de lichidități.
„PNL nu mai are bani să plătească datoriile. 14 milioane de lei, aproape 3 milioane de euro, este o sumă enormă, în condițiile în care partidul are datorii de peste 150 de milioane de lei”, declarau la acel moment surse liberale pentru publicația citată.
Aceleași surse susțineau că partidul nu dispunea de resursele necesare pentru efectuarea plății într-un termen atât de scurt.
Și alte partide au fost vizate de controalele AEP. USR a restituit banii
Problema rambursării cheltuielilor finanțate din subvenții nu a afectat exclusiv Partidul Național Liberal.
În urma controalelor desfășurate după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, AEP a constatat situații similare și în cazul altor formațiuni politice.
Printre partidele cărora AEP le-a solicitat restituirea unor sume s-au aflat PNL, USR, AUR și Forța Dreptei.
USR a ales să restituie încă din luna mai 2025 aproximativ 5,1 milioane de lei, reprezentând cheltuieli finanțate din subvenții publice în campania prezidențială a Elenei Lasconi.
Formațiunea a explicat că păstrase separat banii primiți în decembrie 2024, în așteptarea finalizării verificărilor AEP.
AUR a contestat, la rândul său, în instanță obligația de restituire a unei sume de peste un milion de lei, conform informațiilor publicate la acel moment.
În schimb, PSD a folosit pentru campania prezidențială a lui Marcel Ciolacu finanțare prin împrumuturi, potrivit acelorași relatări, astfel că nu a întâmpinat aceeași problemă a rambursării subvențiilor.
Sursa: 60m.ro
