Călin Georgescu a ales un limbaj fără echivoc la ieșirea de la Curtea de Apel: „Orice vot acordat Guvernului Mureșan este un act de trădare a intereselor României”. Mesajul său nu lasă loc de nuanțe și împinge discuția din zona politică în cea a acuzațiilor maximale, exact într-un moment în care noul Executiv încearcă să-și adune sprijinul parlamentar.
Fostul candidat la prezidențiale a spus că mulțumește unor politicieni și unei părți a presei pentru felul în care au relatat cazul ultimului său dosar. În mod special, l-a menționat pe George Simion, despre care a spus că îi mulțumește „pentru integritatea lui în acest punct de vedere”. Formularea arată că Georgescu își construiește mesajul pe o linie de confruntare cu actuala formulă de putere, dar și pe solidarizări punctuale cu actorii care îi validează discursul public.
Miza politică este însă mai mare decât o simplă declarație. Când un fost candidat prezidențial califică votul pentru un guvern drept „trădare”, el nu mai discută despre program, majoritate sau compromis parlamentar. Mută dezbaterea în registrul delegitimării totale. Într-un moment în care Guvernul Mureșan caută susținere, un astfel de mesaj poate alimenta presiunea asupra parlamentarilor și poate radicaliza și mai mult climatul deja tensionat din jurul învestirii.
Rămâne de clarificat cât din acest atac are rol tactic și cât ține de o strategie politică mai amplă. Cert este că o asemenea ieșire publică nu ajută la calmarea scenei, ci adâncește ruptura dintre tabere. În locul unei dezbateri despre ce poate face noul cabinet, se împinge din nou totul spre acuzații și loialități. Iar asta spune multe despre felul în care se poartă azi lupta pentru putere: nu prin convingerea electoratului, ci prin încercarea de a-i bloca pe ceilalți să guverneze.
