Avocatul Alexandru Mușătoiu contestă frontal teza pe care Dominic Fritz și USR și-au construit apărarea după validarea de către CCR a așa-numitului „Amendament Fritz”.
În timp ce liderul USR susține că noua lege îi aplică retroactiv o sancțiune pentru fapte petrecute în trecut, avocatul afirmă că problema juridică trebuie privită diferit: incompatibilitatea sau conflictul de interese nu ar reprezenta doar un fapt consumat la momentul producerii sale, ci o stare raportată la funcția publică exercitată.
Potrivit argumentului său, dacă starea de conflict de interese a fost constatată definitiv în legătură cu funcția de primar, iar persoana continuă să ocupe aceeași funcție publică, efectele acelei stări există și în prezent.
De aici concluzia sa: noua lege nu ar pedepsi retroactiv un fapt din trecut, ci ar reglementa consecințele actuale ale unei situații juridice care continuă.
CCR a declarat constituțională prevederea privind încetarea de drept a mandatului la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, deși argumentul retroactivității fusese unul dintre principalele motive de contestare.
„Când este Fritz în stare de conflict de interese? Acum”
Mușătoiu reduce disputa la o întrebare aparent simplă: când există starea de incompatibilitate sau conflict de interese?
În trecut, când s-a produs fapta?
Sau în prezent, cât timp persoana continuă să ocupe funcția în raport cu care conflictul a fost constatat definitiv?
Răspunsul avocatului este categoric: „ACUM”.
În această interpretare, legea nu se întoarce în timp pentru a sancționa o conduită veche, ci stabilește o consecință pentru o stare juridică prezentă.
Dacă această interpretare va fi și cea adoptată în motivarea CCR, argumentul central al USR privind încălcarea articolului 15 din Constituție ar primi o lovitură serioasă.
Fritz spune exact contrariul
Dominic Fritz susține că situația este una evident retroactivă.
Liderul USR afirmă că o faptă produsă anterior noii legi primește acum o sancțiune suplimentară — pierderea mandatului — care nu exista atunci.
El consideră că prin aceasta este încălcat principiul constituțional potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor și a anunțat deja că își va continua lupta la CEDO.
Disputa este, așadar, una juridică foarte clară.
USR privește momentul în care a fost săvârșită fapta.
Mușătoiu privește existența în prezent a stării juridice constatate definitiv.
CCR a validat deja mecanismul
Pentru USR, problema este că prima mare bătălie juridică a fost deja pierdută.
Curtea Constituțională a decis că prevederea privind încetarea mandatului poate rămâne în lege.
Majoritatea judecătorilor nu a acceptat, cel puțin la nivelul soluției pronunțate, argumentul că textul trebuie eliminat pentru încălcarea principiului neretroactivității.
Motivarea completă a Curții va fi însă esențială.
Abia acolo se va vedea exact dacă CCR a mers pe logica prezentată de Mușătoiu — existența unei stări juridice actuale — sau dacă a folosit un alt raționament constituțional.
Nici măcar CCR nu este unanimă
Există totuși un element important pentru tabăra lui Fritz.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat că va redacta o opinie separată și că ea consideră prevederea neconstituțională.
Prin urmare, problema nu este atât de simplă încât să existe consens printre constituționaliști.
Există două interpretări juridice opuse:
una potrivit căreia se aplică o sancțiune nouă unei situații din trecut;
și alta potrivit căreia legea produce efecte asupra unei stări juridice care continuă în prezent.
Exact această diferență va decide cât de solidă este apărarea lui Fritz.
Argumentul avocatului lovește însă direct în mesajul politic al USR
Până acum, Dominic Fritz a prezentat situația aproape exclusiv drept o sancțiune retroactivă evidentă și un atac politic fără acoperire constituțională.
Mușătoiu arată însă că există cel puțin o construcție juridică serioasă în sens contrar.
Dacă starea de incompatibilitate este legată de exercitarea funcției, iar funcția este exercitată și astăzi, atunci consecința stabilită de lege poate fi privită ca producând efecte pentru viitor.
În această logică, nu contează că fapta inițială s-a produs în 2020.
Contează că situația juridică stabilită definitiv produce efecte asupra unui mandat exercitat în 2026.
Pentru USR, diferența este uriașă.
De la „dictatură PSD” la o dispută juridică reală
Fritz a vorbit după decizia CCR despre „dictatură PSD”, „mafie”, instituții controlate și suspendarea pentru el a articolului 15 din Constituție.
Dar analiza avocatului arată că, dincolo de războiul politic, există o întrebare juridică reală și deloc superficială.
Este încetarea mandatului o pedeapsă nouă pentru o faptă veche?
Sau este efectul actual al unei stări juridice constatate definitiv?
CCR a ales deja să lase prevederea în picioare.
Acum motivarea Curții va arăta dacă argumentul lui Alexandru Mușătoiu a fost și argumentul majorității constituționale.
Dacă da, speranța USR că textul poate fi demolat simplu prin invocarea retroactivității devine mult mai fragilă.
