Ungaria are un nou președinte: András Baka, jurist și politician în vârstă de 73 de ani, a fost ales marți după-amiază de Parlament și a depus jurământul cu puțin înainte de ora 14:30. Fostul președinte al Curții Supreme revine astfel în prim-planul vieții publice, după ce fusese demis din funcție de guvernul Fidesz în 2012.
Votul care l-a împins în cea mai înaltă funcție din stat nu este doar o schimbare instituțională. Este și o răsturnare simbolică, pentru că îl readuce în fruntea statului pe un om îndepărtat cândva chiar de puterea politică ce a dominat ani la rând scena de la Budapesta. Cu 140 de voturi, alegerea lui Baka transmite mai mult decât o simplă formalitate parlamentară: arată că echilibrele de putere pot fi recitite, iar vechile decizii ale partidului aflat la guvernare pot reveni, într-un fel sau altul, sub semnul întrebării.
Rămâne de clarificat ce semnal politic urmărește exact această alegere și cât spațiu real va avea noul președinte într-un sistem în care marile decizii sunt, de regulă, modelate de majoritățile parlamentare. Dar faptul că un fost șef al Curții Supreme, demis în trecut de Fidesz, ajunge acum președinte spune suficient despre fragilitatea calculelor politice și despre felul în care instituțiile pot deveni teren de revanșă, reechilibrare sau reparație simbolică.
Pentru electorat, miza nu este una de protocol. Alegerea lui Baka arată că, atunci când puterea se rearanjează, mesajul politic ajunge inevitabil la instituții. Iar în Ungaria, acest mesaj pare să spună că nimic nu rămâne definitiv așezat, nici măcar raportul dintre cei care conduc și cei care au fost cândva înlăturați.
