Piața supermarketurilor din România arată tot mai clar cine câștigă și cine pierde. Dintre cele mai mari zece lanțuri de magazine alimentare, trei au încheiat anul trecut pe pierdere, în timp ce cele mai mari rate de profit au fost raportate de grupul german Schwarz, prin Lidl și Kaufland.
Diferența nu este doar contabilă, ci și politică. Într-o piață unde consumatorii suportă prețuri tot mai apăsătoare, iar statul vorbește despre protejarea puterii de cumpărare, profitul se concentrează în jurul unor jucători care au reușit să domine lanțul de aprovizionare, traficul din magazine și fidelitatea clienților. Restul pieței rămâne să se lupte cu marje mai mici și cu presiunea costurilor.
Potrivit datelor analizate, în 2025 doar Lidl a trecut pragul de 1 miliard de lei profit. Este un reper care spune mult despre forța rețelei, dar și despre dezechilibrul din comerțul alimentar. Când un singur brand reușește să urce atât de sus, iar alții rămân în zona fragilității sau chiar a pierderilor, discuția nu mai este doar despre eficiență, ci despre concentrarea puterii economice.
Kaufland și Lidl, ambele din același grup, consolidează astfel o poziție dominantă într-un sector esențial pentru viața de zi cu zi. Pentru cumpărători, asta înseamnă ofertă largă și prețuri competitive în anumite zone. Pentru concurență, însă, semnalul este dur: piața se îngustează, iar spațiul de manevră scade.
Rămâne de clarificat cât din acest avantaj vine din strategie comercială și cât din structura pieței românești, unde cei mari devin și mai mari, iar cei slabi își caută cu greu locul. Cert este că supermarketurile au devenit nu doar locul unde se face coșul zilnic, ci și o demonstrație de forță economică. Iar când profitul se adună aproape obsesiv în același loc, statul ar trebui să privească mai atent cine plătește, cine câștigă și cine rămâne în urmă.
