Oana Gheorghiu recunoaște emailurile către ADR și STS: „Nu e trafic de influență, doar întrebam dacă vor produsele companiei”
Oana Gheorghiu confirmă că a trimis emailuri către instituții ale statului român pentru a întreba dacă sunt interesate de produsele gigantului german Schwarz Digits, dar insistă că nu a fost vorba despre trafic de influență.
Scandalul produce însă inevitabil ironii și întrebări incomode:
dacă vicepremierul României trimite emailuri către ADR și STS despre soluțiile unei companii private, exact unde se termină „dialogul instituțional” și unde începe lobby-ul politic?
„Nu am făcut presiuni”. Dar emailurile au existat
După dezvăluirile apărute în presă, Oana Gheorghiu a transmis un drept la replică în care spune inițial că „informațiile vehiculate sunt false”.
Doar că, câteva paragrafe mai jos, vicepremierul confirmă practic existența emailurilor și explică faptul că a fost vorba despre „discuții exploratorii” și „schimb instituțional de informații”.
Cu alte cuvinte, mesajul oficial pare să fie:
„Da, am trimis emailurile, dar nu înseamnă ce credeți.”
Vicepremierul României făcea „matching” între stat și corporații
Potrivit explicațiilor oferite de Oana Gheorghiu, rolul său era doar acela de a facilita dialogul și de a identifica eventuale oportunități pentru digitalizarea administrației.
Criticii văd însă situația mult mai simplu:
un vicepremier întreabă instituții-cheie ale statului dacă sunt interesate de produsele unei companii private internaționale.
Iar problema politică apare imediat, mai ales în contextul în care un retailer din același grup a fost donator pentru ONG-ul „Dăruiește Viață”.
„Nu e trafic de influență”. Dar scandalul rămâne
Vicepremierul insistă că:
- nu a cerut contracte;
- nu a făcut recomandări oficiale;
- nu a exercitat presiuni;
- nu are atribuții în achiziții publice.
Totuși, scandalul nu dispare atât de ușor, pentru că întrebarea centrală rămâne:
de ce trebuie ca un vicepremier să intermedieze contacte între instituții ale statului și o companie privată?
Pentru adversarii politici ai guvernului, situația seamănă cu exact tipul de relații și influențe pe care USR și reformiștii le-au criticat ani la rând.
De la „fără pile și relații” la „facilităm dialogul”
Scandalul lovește din nou în imaginea taberei reformiste și anti-sistem, care și-a construit ani întregi discursul pe ideea separării clare între stat, politică și interese private.
Acum însă, explicația oficială pare să fie că vicepremierul doar „facilita schimbul de informații”.
Pentru mulți români, diferența dintre lobby, influență și „dialog exploratoriu” începe să devină tot mai greu de observat atunci când discuțiile implică funcții guvernamentale și mari companii internaționale.
România digitală, între reformă și relații de culise
În apărarea sa, Oana Gheorghiu spune că totul a fost transparent și fără consecințe comerciale sau decizionale.
Doar că exact aici apare problema politică:
în România, foarte multe scandaluri au început de la simple „discuții”, „întrebări” sau „facilitări de contact” care ulterior s-au transformat în contracte și influență administrativă.
Iar când un vicepremier folosește emailul oficial pentru a întreba instituții dacă sunt interesate de produsele unei companii private, opoziția și presa nu mai văd doar un simplu schimb de informații.
