
Dronele cad, echipamentele întârzie. Miruță recunoaște: „Le-am plătit, n-au venit”
Radu Miruță admite public o realitate incomodă: România a plătit sisteme de apărare esențiale, dar acestea nu au ajuns încă. Declarația vine după ce o dronă rusească de tip Geran-2, posibil încărcată cu explozibil, a căzut într-o gospodărie din Galați, fără a fi interceptată.
Explicația oficială: drona a zburat la 45–50 de metri altitudine, sub pragul eficient al radarelor fixe. Sistemele mobile capabile să detecteze astfel de obiecte există, dar sunt prea puține și nu erau amplasate în zonă.
Limite reale: apărarea la joasă altitudine, punct slab recunoscut
Ministrul recunoaște că România nu acoperă eficient toate scenariile de zbor la joasă altitudine. Deși există o supraveghere completă „de la o anumită altitudine în sus”, zona critică rămâne vulnerabilă.
În urma incidentului, MApN anunță mutarea unor capabilități suplimentare către zona Galați. Măsura vine însă după producerea incidentului, nu ca prevenție.
Echipamente comandate, dar inexistente pe teren
Lista achizițiilor este consistentă: sisteme SHORAD și VSHORAD, rachete Mistral, sisteme Skyranger și radare dedicate pentru joasă altitudine. Toate sunt contractate, unele deja plătite. Problema: livrările întârzie.
Miruță invocă limitele de producție la nivel global și cererea ridicată generată de războiul din Ucraina. Cu alte cuvinte, România nu este singura în această situație, dar nici nu are control asupra termenelor reale de livrare.
Soluția propusă: software propriu, nu dependență externă
Pe termen lung, ministrul susține că soluția reală nu este doar achiziția de echipamente, ci dezvoltarea internă de software militar pentru drone și apărare antiaeriană. Până atunci, România rămâne dependentă de furnizori externi și de soluții „parțiale”.
Concluzia implicită: vulnerabilitate recunoscută oficial
Mesajul transmis este unul direct, chiar dacă incomod: dacă echipamentele comandate ar fi fost deja livrate, incidentul de la Galați „foarte probabil” ar fi fost prevenit. Până atunci, însă, România operează cu resurse limitate și reacționează după incident, nu înainte.

