Aproape jumătate de miliard pierdut. Neacșu atacă frontal: „victorie” cosmetizată de Pîslaru
România pierde definitiv 458,7 milioane de euro din PNRR, iar reacția ministrului Investițiilor, Dragoș Pîslaru, este catalogată drept „victorie” de către avocatul Toni Neacșu. Critica vine direct și fără menajamente: prezentarea recuperării parțiale a unor sume suspendate nu schimbă realitatea pierderii masive de fonduri europene.
Bani pierduți din cauza întârzierilor și a reformelor ratate
Potrivit datelor oficiale prezentate de Dragoș Pîslaru, România a recuperat 350,7 milioane de euro din sume suspendate, dar pierde definitiv aproape 460 de milioane din cauza reformelor întârziate sau implementate defectuos încă din 2023. Patru jaloane majore au fost considerate neîndeplinite de Comisia Europeană, în special în domenii sensibile precum guvernanța companiilor de stat și transparența numirilor.
Acuzații dure: clientelism și numiri politice în companii de stat
Neacșu leagă direct pierderile de „numiri politice și clientelare” din energie și transporturi, dar și de activitatea AMEPIP. Practic, acolo unde Bruxelles-ul cere profesionalizare și criterii clare, România ar fi răspuns cu proceduri viciate și interese de partid. Rezultatul: bani pierduți și credibilitate afectată.
Cererea de plată nr. 4, următorul test critic
Pe lângă pierderea actuală, planează incertitudinea asupra cererii de finanțare nr. 4, în valoare de 2,6 miliarde de euro. Neacșu sugerează că situația ar putea fi la fel de problematică și acuză lipsa de transparență privind răspunsul Comisiei Europene. Mesajul este unul clar: riscul de noi pierderi este real, iar explicațiile întârzie.
Responsabilitatea politică, aruncată în toate direcțiile
În timp ce Pîslaru vorbește despre „moșteniri grele” și politicieni care au blocat reformele pentru interese personale, criticii susțin că actuala conducere încearcă să minimalizeze un eșec major. În final, costul nu este politic, ci economic: nota de plată ajunge la cetățeni, care suportă consecințele întârzierilor și ale deciziilor administrative defectuoase.
