Declarația lui Nicu Ștefănuță despre UE stârnește controverse: unde se oprește loialitatea față de România. VIDEO AICI.
Nicu Ștefănuță se află în centrul unei controverse după afirmația potrivit căreia „loialitatea mea e pentru UE, nu pentru România”. Declarația a generat reacții puternice, fiind interpretată de critici ca o relativizare a obligațiilor față de statul român.
Din punct de vedere juridic, cadrul este clar stabilit de Constituția României. Articolul 54 prevede că „cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice au obligația de a îndeplini cu credință îndatoririle ce le revin și, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege”. Totodată, articolul 148 stabilește integrarea în Uniunea Europeană și prioritatea dreptului european în anumite domenii, ceea ce introduce o dimensiune complexă a loialității instituționale.
Această dublă apartenență — națională și europeană — creează inevitabil tensiuni în discursul politic. Reprezentanții în Parlamentul European acționează într-un cadru supranațional, dar rămân, în același timp, mandatari ai cetățenilor români.
Criticii susțin că astfel de declarații sunt problematice în plan politic și simbolic, în timp ce susținătorii ar putea argumenta că ele reflectă angajamentul față de proiectul european. Dezbaterea reală nu este despre lozinci, ci despre echilibrul dintre obligațiile constituționale și rolul într-o structură supranațională.
