Guvernul Bolojan vorbește despre reformă, tăieri și reducerea aparatului bugetar. În realitate, statul a început anul cu mai mulți angajați, nu cu mai puțini. Exact asta arată datele invocate de fostul premier Florin Cîțu: în ianuarie 2026, numărul posturilor ocupate în instituțiile publice a urcat de la 1.278.795 la 1.280.305. Asta înseamnă încă 1.510 oameni plătiți din bani publici, într-o singură lună.
Diferența dintre discurs și fapte este brutală. Executivul anunță cu mare zgomot concedieri, desființări de posturi și limitarea cheltuielilor salariale, dar cifrele arată exact contrariul. În timp ce românilor li se cere să creadă în „reformă”, aparatul de stat continuă să crească.
Aici nu mai vorbim despre o simplă întârziere administrativă sau despre un detaliu tehnic. Vorbim despre o guvernare care cere încredere în timp ce livrează opusul propriilor promisiuni. Pe de o parte, sunt anunțate mii de posturi tăiate: consilieri personali eliminați, reduceri în instituțiile prefectului, tăieri în UAT-uri, scăderi de personal în poliția locală. Pe de altă parte, bilanțul de început de an vine cu peste 1.500 de posturi ocupate în plus.
Asta lovește direct în credibilitatea Guvernului Bolojan. Când spui „reformă” și rezultatul imediat este creșterea numărului de angajați la stat, mesajul public devine gol. Când promiți disciplină bugetară, dar cifrele indică umflare, nu eficientizare, nu mai este reformă, ci propagandă administrativă.
Românii văd deja modelul: austeritate în discurs, extindere în sistem. Li se vorbește despre responsabilitate, dar nota de plată rămâne la contribuabil. Statul nu se subțiază, ci continuă să se hrănească din aceiași bani publici, în timp ce puterea încearcă să vândă imaginea unei curățenii pe care cifrele o contrazic.
Guvernul Bolojan spune una și face alta. Iar când diferența dintre vorbe și realitate este măsurată în mii de posturi, nu mai este o scăpare. Este definiția ipocriziei de stat.
