România împinge spre noi sancțiuni: al 20-lea pachet împotriva Rusiei, între presiune politică și blocaj european
România își reafirmă sprijinul pentru adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, într-un moment în care consensul european este din nou pus la încercare. Declarația a fost făcută de ministrul de Externe, Oana Ţoiu, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe, unde tema sancțiunilor și a războiului informațional purtat de Moscova domină agenda.
Dezinformarea, „arma tăcută” a Moscovei
Ministrul român a avertizat că Rusia nu se limitează la războiul convențional din Ucraina, ci desfășoară o ofensivă constantă în spațiul informațional european. Campaniile de dezinformare, a subliniat Ţoiu, reprezintă un instrument strategic de destabilizare, menit să slăbească încrederea în instituțiile democratice și să fractureze unitatea Uniunii Europene.
Oficialul român a insistat asupra necesității unei capacități comune la nivel european pentru identificarea și combaterea interferențelor hibride. Mesajul este clar: o minciună repetată obsesiv online poate deveni un risc major pentru democrațiile europene. România, spune ministrul, a experimentat direct aceste presiuni și nu își permite să trateze superficial pericolul.
Energie, reconstrucție și presiune asupra agresorului
Pe lângă dimensiunea informațională, discuțiile de la Bruxelles vizează și securitatea energetică. Moscova este acuzată că utilizează energia ca instrument de șantaj, iar consolidarea rețelelor energetice europene devine o prioritate strategică, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei.
Ţoiu a subliniat că agresorul trebuie să suporte costurile războiului și că cetățenii europeni cer ca povara să nu fie transferată asupra lor. În același timp, ministrul a evocat imaginea unei Rusii care își sacrifică propriii cetățeni și restrânge libertățile interne, într-un contrast direct cu valorile democratice europene.
Blocajul din interiorul UE
Adoptarea noului pachet de sancțiuni nu este însă garantată. După ce ambasadorii statelor membre nu au ajuns la un acord, miniștrii încearcă din nou să obțină unanimitatea necesară. Ungaria a anunțat deja că ar putea bloca decizia, invocând tensiuni legate de tranzitul petrolului rusesc prin oleoductul Drujba.
În acest context, România mizează pe menținerea unei poziții ferme la nivel european. Până în prezent, Uniunea Europeană a adoptat 19 pachete de sancțiuni, iar al 20-lea devine un nou test de coeziune politică. Dacă va fi adoptat, va transmite un semnal că UE rămâne angajată în politica de presiune asupra Moscovei. Dacă nu, fisurile din interiorul Uniunii vor deveni și mai vizibile.
