Invitat în emisiunea realizată de Marius Tucă, profesorul Dan Dungaciu a lansat o critică dură la adresa deciziei ca șeful statului să participe în calitate de observator la Consiliul pentru Pace.
Mesajul său a fost tranșant: un președinte nu poate fi trimis „pe post de observator” la masa unor decizii majore. „Observatori trimiți ministrul de externe, în cel mai bun caz. Sau un adjunct. Dar nu președintele”, a punctat acesta.
Statut simbolic sau diminuare de rang?
Potrivit lui Dungaciu, trimiterea președintelui într-un rol fără drept de vot echivalează cu o diminuare simbolică a poziției statului. În logica sa, dacă România dorește doar un rol de observator, reprezentarea ar trebui să fie la nivel ministerial sau de consilier, nu la nivelul celui mai important demnitar al țării.
Sociologul a mers mai departe, calificând situația drept „penibilă”, argumentând că șeful statului – comandant suprem al Armatei – nu poate sta „la masă, dar să tacă”, fără atribuții decizionale.
Dezbatere despre rang și strategie
Declarațiile deschid o dezbatere mai amplă: este participarea la nivel prezidențial un semn de implicare strategică sau, dimpotrivă, o expunere într-o poziție secundară?
Pentru unii, prezența la cel mai înalt nivel înseamnă vizibilitate și acces direct. Pentru alții, fără statut de membru și fără drept de vot, rolul devine unul decorativ.
