Pe 16 februarie 2026, Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv autorizația de construire emisă în 1987 pentru Acumularea Mihăileni, în urma unui proces deschis de Asociația Declic.
Proiectul din Apuseni era realizat în proporție de aproximativ 90% și fusese blocat în ultimii patru ani în urma acțiunilor în instanță. Decizia pune practic capăt unei investiții începute în urmă cu aproape patru decenii.
Un proiect aproape finalizat, tras pe linie moartă
Barajul Mihăileni avea rol multiplu: prevenirea inundațiilor pe râul Crișul Alb, asigurarea unei surse stabile de apă pentru comunitățile din zonă și contribuție la sistemul energetic și de gospodărire a apelor.
În contextul unei crize energetice și al fenomenelor meteo extreme tot mai frecvente, anularea definitivă a autorizației ridică semne de întrebare serioase. Ce se întâmplă cu o construcție realizată aproape integral? Cine răspunde pentru fondurile publice investite timp de zeci de ani?
ONG-urile și puterea de blocaj
Cazul reaprinde dezbaterea despre rolul ONG-urilor în proiectele strategice. Susținătorii Declic invocă legalitatea și protecția mediului. Criticii acuză însă un dezechilibru: organizații fără legitimitate electorală pot influența decisiv investiții majore, prin acțiuni repetate în instanță.
Întrebarea nu este dacă societatea civilă trebuie să aibă un cuvânt de spus – într-o democrație, răspunsul este evident da. Problema apare atunci când mecanismele juridice devin instrumente de blocaj permanent, iar consecințele economice și sociale sunt suportate de întreaga comunitate.
Transparența finanțării ONG-urilor, nou front politic
În urma acestei decizii, vocile critice cer adoptarea unei legi privind transparența finanțării ONG-urilor, susținând că organizațiile care intervin în proiecte strategice ar trebui să fie supuse unor standarde sporite de raportare și responsabilitate.
Anularea barajului Mihăileni nu este doar un caz juridic. Este un nou episod într-un conflict tot mai vizibil între dezvoltare și activism. Iar factura – financiară și socială – riscă să fie plătită de comunitățile locale.
