Guvernul condus de Ilie Bolojan a respins proiectul legislativ care ar fi obligat organizațiile neguvernamentale să-și publice sursele de finanțare, invocând pretextul „birocrației excesive”. Decizia Executivului ridică însă suspiciuni grave, mai ales în contextul unor bugete ONG-istice opace, cu implicații politice directe.
Inițiativa legislativă, depusă la Senat, propunea crearea Registrului Național al Finanțărilor și Transparenței Asociațiilor și Fundațiilor, administrat de Ministerul Justiției, în colaborare cu ANAF. Scopul: acces public clar la veniturile, proveniența banilor și activitatea financiară a ONG-urilor.
TRANSPARENȚA, DECLARATĂ „PROBLEMĂ” DE GUVERN
Executivul susține că ONG-urile sunt deja supravegheate „pe bază de risc” de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și că, dacă există suspiciuni, acestea ar trebui discutate „într-o dezbatere publică amplă”. Cu alte cuvinte, nu există probleme până când nu sunt demonstrate punctual, chiar dacă datele financiare sunt dispersate, greu accesibile și raportate neuniform.
Această poziție intră în contradicție directă cu expunerea de motive a proiectului, care arată clar că lipsa unui mecanism unitar de raportare publică alimentează suspiciuni și reduce încrederea cetățenilor, creând vulnerabilități și posibile influențe ascunse în viața publică.
CAZUL DECLIC: CIFRE CARE NU SE LEAGĂ
Un exemplu grăitor este ONG-ul Declic. În raportul său anual pe 2025, organizația declară 4.642 de donatori recurenți, care ar fi asigurat 75% din finanțare. Totodată, susține că a primit 4.526.292 lei din donații, cu o donație medie de 39 de lei.
Un calcul simplu ridică semne de întrebare: la o donație medie de 39 de lei, suma colectată de la donatori ar fi de aproximativ 181.000 de lei, nu de peste 4,5 milioane. În total, bugetul Declic pe 2025 depășește 6 milioane de lei, o sumă uriașă pentru un ONG, fără ca structura exactă a finanțării să fie clar explicată public.
ONG-URI CU ROL POLITIC ASUMAT
Mai mult, Declic recunoaște explicit că o parte semnificativă a activității sale din 2025 a fost politică: mobilizare la vot, combaterea partidelor de dreapta radicală, producție de conținut electoral, campanii virale, clipuri cu influenceri și stand-up-eri, cu zeci de milioane de vizualizări pe rețelele sociale.
Practic, vorbim despre activism politic masiv, finanțat din surse insuficient transparentizate, într-un an electoral decisiv.
DE CE NU VREA GUVERNUL LUMINĂ?
Refuzul Guvernului de a impune transparență publică nu mai poate fi explicat prin birocrație. Când ONG-urile devin actori politici cu bugete de milioane, lipsa transparenței devine o problemă de securitate democratică, nu una administrativă.
Întrebarea rămâne: cine protejează aceste finanțări și de ce?
